Sari la conținut

Embargoul sârbilor, paradis pentru români în perioada 1992-1995

Căderea comunismului în blocul est-european a avut pentru Iugoslavia consecinţe dramatice. Destrămarea republicii federative a început, de fapt, cu o ruptură a partidului comunist. Congresul partidulului din 1990 se termină cu retragerea delegaţiilor slovenă şi croată, care nu sunt de acord cu felul în care Slobondan Miloşevici vedea viitorul comuniştilor.

Un an mai tărziu, Croaţia şi Slovenia îşi declară independenţa. Este începutul sfârşitului pentru Republica Federativă Iugoslavia. În 1992, şi Bosnia-Hertegovina se declară stat, iar sârbii luptă cu armele pe toate fronturile în încercarea de a-şi păstra teritoriul.

Occidentul încearcă să oprească războiul şi condamnă Serbia pentru declanşarea lui. O rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU din toamna lui 1992 cere tuturor statelor să impună sancţiuni economice Serbiei, în incercarea de a-l determina pe Slobodan Miloşevici să-şi retragă trupele.

Pe 26 aprilie 1993, România dă curs acestei Rezoluţii. Prietenia istorică româno-sârbă se rupe. Cel puţin la nivel oficial. Articolul 1 al Hotărârii de Guvern nr. 181 stipulează sec: „Se interzice transportul tuturor produselor şi marfurilor din şi spre Republica Federală Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru) peste frontierele României”.

În anii '90, raportul se schimbă, sârbii sunt în nevoie, au o lipsă crasă de combustibil creată de comunitatea internațională și românii îi ajută. Sigur că și românii le iau foarte mulți bani, sumele erau exorbitante la vremea aceea. Dar sârbii apreciau, până la urmă, serviciul prestat dincolo de bani. Se creează o economie profitabilă, dar, în același timp, se întăresc și relațiile mai vechi”, explică Mihai Ghițulescu, specialist în Ştiinţe Politice la Universitatea din Craiova.

Oportunități nebănuite

Blocada impusă fostei Iugoslavii le deschide românilor de la Dunăre oportunităţi nebănuite. Află repede ce nevoi au vecinii: combustibil.

La nici o săptămână de la impunerea embargoului, sute de canistre pline cu benzină şi motorină ajung de la români la sârbi. Barcagiii învaţă repede un nou traseu, întins pe o porţiune de peste o sută de kilometri, de la Baziaş la Dubova. La fiecare asfinţit, fluviul se umple de bărci care gonesc spre malul sârbesc al Dunării.

Mirajul îmbogăţirii rapide îi face pe mulţi să intre în afaceri. Printre ei, Flavian Terescu. În 1993 avea 20 de ani. Era şomer. Face rost de o barcă, iar banii încep să curgă pe Dunăre. La primul transport, duce 30 de litri de benzină.

„Am luat barca. Nu aveam motoare, am dat la vâsle. Am plecat pe 4 dimineața din sat. Pe la 7-8 am ajuns la un sârb, la iesirea din Cazanele Mari, la o familie. Am strigat la ei, au venit la mal. Când au văzut benzina, s-au bucurat, au zis să le mai aducem”, povestește Flavian Terescu.

Un litru de benzină costa în România echivalentul unei mărci germane. Acelaşi litru ajunge să fie vândut în Serbia cu cinci mărci.

Banii se făceau cu uşurinţă. Afaceriştii investeasc în bărci mai puternice şi transportă din ce în ce mai mult combustibil.

Flavian are nopţi în care face mai multe drumuri şi duce peste râu chiar şi şase tone de combustibil.

Benzinării apărute peste noapte

În Clisura Dunării, peste o sută de benzinării apar peste noapte. Românul ingenios îngroapă în pământ cisterne CFR care joacă rolul unor bazine de carburant, la care se conectează cu pompe mobile. Într-o lună, un contrabandist câştigă până la 60.000 de mărci.

Reţeaua e bine pusă la punct. Unii au grijă de benzinării, alţii sunt cărăuşi. Stevan Simici are 60 de ani şi locuiește în Moldova Veche. În urmă cu două decenii, a profitat şi el de pe urma embargoului. Îşi deschisese un magazin în oraş. Era singurul. Iar cei proaspăt îmbogăţiţi nu se mai uitau la bani când era vorba de cumpărături. Stevan vindea alimente, alcool şi ţigări. Iar de clienţi nu ducea lipsă.

„Nu întrebau cât costă. Nu întrebau dacă le trebuie. Cumpărau, frate, și dacă le trebuia, și dacă nu le trebuia”, spune Stevan Simici.

La trei kilometri în aval de Moldova-Nouă se află comuna Coronini. Localitatea săracă, de pescari, se transformă peste noapte. Aproape toată lumea construieşte case noi. În curţi, apar maşinile germane.

Combustibilul devine la fel de preţios ca aurul. Puţini sunt, însă, cei care mai recunosc azi că aici s-au câştigat bani frumoşi perioada 1993-1995.

Cei care îi îmbogăţeau pe contrabandişti erau sârbii, care nu se puteau lipsi de maşini sau utilaje agricole.

Nicola Dumitraşcovici lucra la bancă în acea perioadă, însă familia lui trebuia să are şi să semene câmpul. Iar combustibil se găsea doar la românii de pe malul Dunării.

La Velico Gradişte, la Golubaţ, veneau românii până la margine. Mă duceam de la Belgrad şi cumpăram de acolo motorină. Veneau românii cu barca până la margine, se băgau pe teritoriul sârbilor fără nicio problemă”, își amintește Nicola Dumitraşcovici.

Curând, apar şi probleme între ei. Sârbi sunt acuzaţi de români că îi înşală. Românii sunt acuzaţi de sârbi că îi păcălesc.

Autorităţile române reuşesc să prindă peste 2.000 de contrabandişti. Toţi primesc doar amenzi. Zece oameni au plătit însă cu viaţa dorinţa de înavuţire, răpuşi fie de gloanţele grănicerilor, fie de cele ale altor contrabandişti.

În 1995, afacerea cu combustibil peste Dunăre se termină brusc, la fel cum a început. În 1999 se încheie definitiv şi conflictul din fosta Iugolslavie, după intervenţia NATO.

Ce a mai rămas din belșugul anilor '90

Pe malul Dunării, din belşugul anilor '90 n-a mai rămas aproape nimic. La două decenii distanţă, oamenii trăiesc din pensii mici, ajutor de şomaj şi subvenții sociale. Localnicii au rămas cu casele neterminate şi fără bani la saltea. De investiţii nici nu poate fi vorba. Iar benzinăriile în paragină sunt singurele care amintesc că acum 20 de ani aici era bogăţie.

Au cumpărat mașini care după câțiva ani nu mai valorau doi bani. Nimeni nu a băgat într-o afacere să se vadă ceva”, spune Stevan Simici.

El a rămas şi în zilele noastre cu magazinul. Iar Flavian nu s-a despărţit nici acum de barcă. Nu mai duce combustibil sârbilor, doar plimbă turiştii pe Dunăre.

„Unii fac bani pe spatele altora, pe răul altora. Aşa se întâmplă când e război”, spune Flavian Terescu.

Judeţul Mehedinţi este unul dintre cele mai sărace din ţară. Dacă acum 20 de ani, pe vremea embargoului, era o rată a şomajului de 10 la sută, acum este de 9.36 la sută. De sărăcie, oamenii au plecat din Mehedinţi. Judeţul are acum populaţia mult mai mică decât o avea la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nici în Caraş-Severin oamenii nu au dus-o mai bine. În 1993, rata şomajului era de 12,8 la sută. Acum este de 3 la sută. Dar nu pentru că sunt locuri de muncă, ci pentru că majoritatea populației a luat calea străinătăţii.

Etichete: benzina , bani , dunare , sarbi , embargou , iugoslavia

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale