Sari la conținut

Reportaj. 1 Mai într-un București de nerecunoscut

Zilele acestea, când mulţi bucureşteni au plecat la mare sau la munte, capitala parcă doarme. Străzile sunt aproape pustii şi nimic nu mai aminteşte de veşnica aglomeraţie din timpul săptămânii. În Centrul Vechi, sunt mai mulţi străini decât români. Ceva mai plin de viaţă e parcul Cişmigiu. Sunt și oamenii care, de voie, de nevoie, muncesc. Iar străinii întâlniți spun, toţi, cât de mult le place oraşul și cum o să-i facă reclamă peste hotare. Urmăriți un reportaj de Alina Manolache și Sorin Reiter.

În parcuri, oamenii joacă table și comentează fotbal: „Mă, ce ratare au avut ăia aseara!”

Vrem să știm cum era cândva 1 Mai muncitoresc.

„1 mai muncitoresc a trecut, nu eraţi dumneavoastră, eraţi scrisoare de dragoste pe atunci!”, îi spune reporterului, de la o partidă de rummy, un domn cu mustață albă.

„Doamnă, opinia mea e următoarea: Unde se duc mulţi înseamnă că e şi prostie multă. Puteau să se distreze oriunde, asta e doar aşa... Colea, în marginea Bucureştiului, faci un gărtar într-o curte, nu trebuie să te duci la mare ca să te jegmănească. Şi, în fine, nu mai zic de autostradă şi tot ce e. Da, nu e de mers!”, spune, convins, un alt bărbat întâlnit în colțul celor care au prins vremurile lui 1 Mai muncitoresc.

„1 Mai? Cum ne vedeţi. În această situaţie, în Cişmigiu. Ne relaxăm puţin, fără mici, fără bere. Se poate şi fără”, spune un bărbat care stă pe o bancă în Cișmigiu.

„Mergeam la defilare să mâncăm crenvurşti, atunci găseam crenvurşti”, povestește o pensionară.

„Aţi fost la aleea cu glicine? Este o splendoare acolo”, ne îmbie o doamnă.

„Cam sărăcăcios. În calitate de pensionar... Altădată, de 1 Mai, mergeam la o defilare, se lăsa cu mici. Acum a devenit o zi banală, obişnuită. Cei care îşi permit ies la iarbă verde, la grătar. Noi care suntem mai depăşiţi de vârstă venim în parc, servim un covrig”, mărturisește, cu o oarecare tristețe, un domn cu părul alb.

Bucureștiul, după Marea Plecare

Mergem pe Magheru, pe care se circulă fără probleme.

Întâlnim la un moment dat un poliţist local: „Noi nu petrecem, pentru că nu avem sărbători. Noi, după cum ştiţi, nonstop, la serviciu, în slujba cetăţeanului”.

Ne apropiem de Centrul Vechi și dăm peste un angajat de la firma salubritate. Îi cerem o părere: „În perspectivă e aşa ... Bună ziua tuturor, în primul rând! E aşa: Ai carte, ai parte! Ai muncă, ai tot ceea ce îţi doreşti. Că venim şi în weekend, să ne ierte Dumnezeu, mergem înainte. (Reporter: O să faceţi ceva de 1 Mai sau tot la muncă?) Aoleu, de 1 Mai muncim. E cu...Râde iarăşi primăvara. O zi bună!”

Mai încolo, un om cântă la ţambal. „M-am născut cu talentul ăsta, din care îmi câştig existenţa. Dacă altceva nu ştiu ce să fac...Mulţumesc lui Dumnezeu!”.

„Era 1 Mai muncitoresc, toată lumea muncea atunci, nu era...(Reporter: Nu era liber de 1 Mai!) Nu era liber. Era muncitoresc. Gărzi patriotice, defilări, câte şi mai câte. (Reporter: Şi vă plăcea?) Îmi plăcea, nu-mi pălcea, trebuia să fiu de acord cu sistemul, c-așa era atunci”, ne spune un alt bărbat, îmbrăcat într-o uniformă a unei firme de pază și securitate.

Nu putea să lipsească din reportajul nostru turistul străin.
„Este frumos aicea, foarte frumos. Very plăcut! Multi plăcut aicea. Am fost la tot..de aicea..noi plecăm azi la Israel şi o să spun la toţi, la toţi, foarte frumos Romania!”