REPORTAJ. Secretele de la Banca Națională
În centrul capitalei se ridică semeaţă clădirea în care îşi are sediul Banca Naţională a României. Elegantă şI monumentală, cladirea ascunde un adevărat tezaur cultural, dar şi poveşti nespuse până acum.
„Sunt tablouri originale, uitați-vă la acest superb tablou al lui Grigorescu, este original, are o poveste: Ceaușescu a fost în această sală și toată lumea știe că era amator de lucrări de artă. Le lua de pe unde le găsea. Și când a ajuns în fața acestui tablou, a întrebat rapid: Ce e asta? și guvernatorul de atunci a avut o idee teribilă și a spus repede: „ulei de perete”. Și a întors spatele și a plecat”, povestește Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.
BNR este a 16-a bancă centrală înființată în lume, înaintea băncii centrale a Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din Statele Unite. Banca Naţională este locul de unde se dă ora exactă în economie, de aici se anunţă nivelul costurilor pentru credite sau creşterile de preţuri.
Sala de consiliu este locul în care se iau cele mai importante decizii ale BNR. La masa cu nouă locuri ale Consiliului de Administrație, orice decizie se ia prin vot. Pentru a fi adoptată, orice decizie are nevoie de cel puţin cinci voturi din totalul de nouă. Votul guvernatorului este egal cu al celorlalți membri din Consiliu.
La înfiinţarea sa, în instituţie erau ghişee, la care negustorii veneau să ceară împrumuturi pentru a-şi dezvolta afacerile sau pentru a plăti mărfurile. „Din aceste balcoane se făcea supravegherea, veneau inspectorii de la supraveghere, ei cunoşteau negustorii şi când venea unul care avea o mai proastă reputaţie, intervenea un examen mai drastic”, explică Adrian Vasilescu.
Acustica fostei săli a ghişeelor a fost stricată dintr-adins de arhitectul clădirii, pentru ca negocierile de la un ghişeu să nu fie auzite de ceilalţi clienţi.
Un alt loc impresionant este Biblioteca. Biblioteca Băncii Naţionale a României este una dintre cele mai importante deţinătoare de literatură economică. Are peste 18 mii de volume, din 1880 până astăzi.
Unele încăperi au însă poveşti triste. De exemplu, Biroul Guvernatorilor. Din cei 26 de guvernatori care s-au succedat din 1841 până astăzi, cinci au plătit cu viața pentru faptul că s-au aflat în acest scaun şi au luat decizii pentru ţară. Ei au murit între zidurile închisorii de la Sighet, loc care a devenit primul Memorial al victimelor comunismului din lume.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
