ROMÂNIA, COD VERDE! Cel mai bătrân arbore din parcul Retezat are mai bine de 400 de ani
Pădurea virgină, un întreg univers în miniatură, o adevărată capsulă a timpului. Este locul miraculos în care arborii, insectele, florile, reptilele, mamiferele trăiesc într-un echilibru desăvârşit, sfidând timpul.
Cel mai bătrân arbore din parcul Retezat are mai bine de 400 de ani. În anul 1974, 12% dintre pădurile ţării erau virgine. Astăzi, procentul a scăzut sub 3%. Dar şi aşa, în comparaţie cu europenii, noi avem un patrimoniu natural impresionant. Suntem printre puţinii norocoşi ai Europei care au reuşit să conserve cea mai mare suprafaţă de pădure naturală de pe bătrânul continent. Avem 250.000 de hectare de sălbăticie.
„Foarte mulți dintre acești copaci nu se mai găsesc în restul Europei decât în manualele de silvicultura”, afirmă Csibi Magor, coordonator de proiecte WWF.
„Sunt extrem de rare în România, ca să nu mai vorbim de Europa. În Europa, practic, nu mai sunt, exceptând zona continentală a Rusiei și câteva puncte din Peninsula Scandinavică, poate dincolo de cercul Polar de Nord, nu prea mai există astfel de păduri”, susține Costel Bucur, expert în silvicultură.
Deşi ne mândrim cu cea mai întinsă suprafaţă de pădure virgină din Europa, doar 18% are statutul de arie protejată. Restul nu are nicio formă de protecţie.
„În Europa suntem cei mai bogati din acest punct de vedere, chiar dacă suntem foarte puțini cei care recunoaștem aceste păduri ca pe o bogăție. Suntem una dintre ultimele țări care mai au așa ceva. Pădurea virgină este un sistem atât de complex încât are nevoie de suprafețe mari în care să se dezvolte, or noi mai avem zone cu suprafețe suficient de mari încât aceste păduri să poată supraviețui. Avem zone cu bazinete întregi: 500, 1.000 de hectare, 3.000 de hectare de pafduri virgine. Eu nu cred că Polonia mai are așa ceva. Suntem singurii, noi și Rusia”, consideră Erika Stanciu, coordonator Fundația ProParc.
Ideea că pădurile virgine reprezintă o resursă unică şi irecuperabilă a intrat recent în managementul silvic. Înainte de anii 70 lemnul era văzut doar ca o resursă naturală regenerabilă. În fiecare an, la nivel mondial, se taie în jur de trei miliarde şi jumătate de metri cubi de lemn, dintre care aproape 80% sunt folosiţi pentru încălzire.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
La fiecare zece ani însă lumea constată că lemnul este tot mai puţin şi costă tot mai mult.
La începutul anilor 90 lumea şi-a schimbat viziunea asupra resurselor naturale de pe Terra. Convenţia de la Rio, din anul 1992, a stabilit că biodiversitatea este o resursă strategică pentru întreaga planetă şi că toate statele au obligaţia să conserve puţinul care a mai rămas: pădurea virgină.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
