România alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care cer tuturor țărilor europene să facă front comun împotriva totalitarismului și constată că „din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări”.
Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, este cunoscut şi ca „Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor „comunism” şi „nazism”). URSS s-a folosit de acest acord - ce poartă numele miniștrilor de externe german, respectiv sovietic din epocă - pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.
„Amintind și comemorând ororile din trecut avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor”, se spune în textul Declarației comune semnate de România, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
Declarația comună cu ocazia a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov
MAE a transmis textul Declarației comune semnate de România, Polonia și țările baltice, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov:
„Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.
Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență. De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toți cei ale căror morți și vieți distruse au fost o consecință a crimelor comise în numele ideologiei naziste și a celei staliniste.
Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti.
Amintind și comemorând ororile din trecut avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor.
Memoria victimelor ne determină să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetărilor științifice și prin ridicarea nivelului de conștientizare publică asupra moștenirii totalitare pe continentul european.
Dreptatea și adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă și construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări.
Facem apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare. Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului.
O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor.
Țările noastre au renăscut ca națiuni libere și democratice după decenii de guvernare totalitară. Acum treizeci de ani, națiunile noastre au început procesul transformării democratice care ne-a făcut în cele din urmă membri egali și puternici ai Uniunii Europene. Țările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii din Europa și din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu se repete”.
Editare web: Luana Păvălucă
