Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a acordat, sâmbătă, diplome de recunoştinţă unor instituţii publice, organizaţii şi persoane din judeţul Tulcea, în semn de apreciere faţă de sprijinul dat în condiţiile agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei şi a subliniat importanţa culturii şi a relaţiilor transfrontaliere în depăşirea problemelor cu care se confruntă poporul ucrainean.
Acordarea diplomelor de recunoştinţă a avut loc în timpul unei întâlniri organizate la Muzeul de etnografie şi artă populară din municipiul Tulcea, în cadrul proiectului "Tulcea - Micto, unde graniţele vorbesc aceeaşi limbă", iniţiat de asociaţia Solidaritatea RoUa şi derulat cu sprijinul financiar al Primăriei oraşului Tulcea.
„Cultura uneşte trecutul, prezentul şi viitorul. Ucraineana este o limbă care întotdeauna a avut probleme, căreia mulţi nu au vrut să-i dea posibilitatea să se dezvolte. În ultimele patru veacuri, sunt 140 de atacuri împotriva limbii ucrainene prin care politicienii au încercat să nu mai existe această limbă şi astfel, mai multe generaţii au trecut prin perioade în care a existat o luptă împotriva limbii ucrainene. Poporul ucrainean trece printr-o perioadă foarte grea, iar suferinţa asta este cauzată de un popor sau un vecin mai mare, care se consideră mai puternic şi nu înţelege că vorbim o altă limbă, că este vorba de un alt popor, o altă cultură şi spune că suntem ruşi”, a declarat ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, în deschiderea evenimentului.
Directoarea filialei teritoriale a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie (SNCR) România, Simona Covaliov, a dedicat diploma primită din partea Ambasadei Ucrainei în România voluntarilor şi donatorilor care s-au implicat.
„Ne vom strădui să facem mai mult, mai bine. Vom continua să fim alături de dumneavoastră, fiindcă aceasta este misiunea pentru care noi existăm, de a alina suferinţa umană, de a acţiona conform celor şapte principii care ne călăuzesc activitatea. Duc acest mesaj voluntarilor noştri, echipei SNCR, oamenilor care au donat, oamenilor care au dăruit fără să ştie unde va ajunge binele lor”, a afirmat directoarea filialei tulcene a SNCR, Simona Covaliov.
Printre persoanele care au primit diplome de recunoştinţă a fost şi Raluca Cacencu.
„A fost o surpriză pentru mine. Când am început să ajutăm refugiaţii în primele momente nu ne-am gândit că vom ajunge atât de departe. Mă bucur că am reuşit să-i ajut, mă bucur că am avut ocazia să facem schimburi culturale, pentru că între timp am aflat cum au evoluat limba şi tradiţiile ucrainene, mă bucur că acum putem pune pe hârtie şi pe suport electronic toate aceste obiceiuri care se transmiteau din gură în gură, pentru ca aceste obiceiuri să le transmitem noilor generaţii”, a declarat pentru AGERPRES Raluca Cacencu, una din iniţiatoarele proiectului "Tulcea - Micto, unde graniţele vorbesc aceeaşi limbă".
Asociaţia RoUa, condusă de Liliana Ivanova, i-a premiat, la rândul său, pe participanţii la proiectul româno-ucrainean, dar şi pe fostul consul general al României la Odesa, Emil Rapcea, una din personalităţile diplomaţiei româneşti care a contribuit la dezvoltarea relaţiilor de cooperare transfrontalieră, inclusiv după pensionare.
„Am opt ani de muncă, acolo. Aceşti ani nu au însemnat doar o activitate rece, birocratică. Mi-am stabilit o relaţie de prietenie foarte strânsă cu autorităţile, cu locuitorii, cu cei din comunitatea românească, cu toate straturile societăţii şi am rămas cu sufletul acolo. Pentru mine, Odesa este oraşul adoptiv. Din păcate, s-a întâmplat ce s-a întâmplat şi m-am simţit dator să rămân în continuare implicat, să încurajez relaţiile culturale, economice, relaţiile dintre oameni, să sprijin comunitatea românească în a-şi obţine drepturile de reprezentare religioasă, de limbă şi de tradiţii şi era firesc să ajut şi poporul ucrainean fie când a venit să se aşeze aici, fie când a tranzitat ţara. Nici nu-mi închipuiam că ar putea fi altfel”, a afirmat fostul consul general al României la Odesa, Emil Rapcea.
În timpul evenimentului a fost lansată broşura „Rădăcini şi rost: Patrimoniul cultural al ucrainenilor din Tulcea”, precum şi un stick cu cântece tradiţionale păstrate de ansambluri din Ucraina şi România, iar ansambluri din Tulcea şi din Reni, Ucraina, precum şi ucraineni stabiliţi în Tulcea, în urma războiului declanşat de Rusia, au susţinut momente artistice.
Evenimentul organizat în cadrul proiectului susţinut de Primăria municipiului Tulcea a marcat de altfel şi Ziua limbii şi scrisului ucrainean, sărbătorită din anul 1997 în ţara vecină.
Editor : Sebastian Eduard
