Începând de joi, apelurile abuzive la 112 sunt sancţionate mai aspru, informează IGPR, care subliniază că amenzile pornesc de la 500 şi pot ajunge până la 5.000 de lei. Sancţiunile au fost stabilite pentru a reduce numărul alertelor false, informează MEDIAFAX.
„Începând de astăzi, apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numărul 113 ori la numărul 114 se sancţionează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei. De asemenea, alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie este sancţionată cu amendă de la 1.500 de lei la 5.000 de lei. Apelarea abuzivă reprezintă apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor”, transmite Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), printr-un comunicat.
Sursa citată arată că, potrivit legii, alertarea falsă este utilizarea intenţionată, nejustificată, a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie (structurile autorităţilor administraţiei publice, care au rolul de intervenţie imediată pentru soluţionarea urgenţelor în domeniile ambulanţei, serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare - S.M.U.R.D., poliţiei, jandarmeriei, serviciilor publice profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă, inclusiv S.M.U.R.D., contra terorismului, precum şi alte structuri).
„Sanţiunile au fost stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 62 din 27 august 2019, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, mai informează Inspectoratul.
Actul normativ a fost adoptat pentru a reduce numărul apelurilor abuzive şi pentru a creşte eficienţa gestionării alertelor la 112.
Ce reprezintă și ce nu reprezintă o urgență
Poliţiştii dau şi exemple de de urgenţă: accidente de aviaţie/la metrou/feroviare/cu victime, persoane blocate/navale/montane/în peşteri, canioane/determinate de factori de mediu, avarii sau accidente industriale, explozii, incendii, arsuri termice/electrice/chimice, cutremure, fenomene hidrologice/meteo periculoase, fulgeraţi/trăsniţi, persoane căzute în locuri publice, conflicte şi agresiuni fizice, tâlhării, furturi, folosirea armamentului, persoane dispărute/găsite etc.
La polul opus, potrivit IGPR, nu reprezintă o urgenţă: accidentele rutiere fără victime(tamponări), aflarea datei şi a orei, aglomerarea traficului, încărcarea cartelelor de telefoane mobilă, inundaţie în apartament sau subsolul blocului, pierderea sau găsirea de obiecte personale, solicitarea de informaţii despre numărul de telefon, emitere cărţii de identitate, paşaportului, cazierului, despre trafic sau programul instituţiilor publice etc.
Editor web: Vlad Mironescu
