Specialiştii de la Administraţia Naţională Apele Române spun că Dunărea ar putea ajunge, în 6 august, la intrarea în ţară, la un debit mai mic decât minimul din august 2003, de 1.600 de metri cubi pe secundă. Din cauza lipsei de ploi, în sectorul românesc şi în bazinul superior al Dunării, „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”.
„România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în ţară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s. În ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formaţiunilor de gheaţă de pe sectorul românesc al Dunării”, au arătat specialiştii de la Apele Române, într-un comunicat de presă.
Sâmbătă, Dunărea înregistrează la intrarea în ţară un debit de 1.550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) şi a lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.550 mc/s în 2026, faţă de 2.000 mc/s în 2025).
Conform comunicatului, râurile interioare din vestul ţării (Crişana şi Banat), precum şi din Oltenia, Muntenia şi Moldova înregistrează debite sub valorile specifice acestei perioade. În unele sectoare, în special în Crişana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare. În consecinţă, pot fi necesare restricţii temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitaţiilor, relatează News.ro.
„Având în vedere regimul deficitar de precipitaţii atât pe sectorul românesc, cât şi în bazinul superior al Dunării, următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic. Vestea bună este că, în Austria, s-au înregistrat în ultimele zile precipitaţii care au determinat creşteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ şapte zile, iar în zona Cernavodă după încă aproximativ cinci zile. Ca urmare, pe sectorul românesc este posibilă doar o staţionare sau o uşoară creştere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puţin peste această valoare, care rămâne însă mult sub media multianuală a lunii august”, au explicat specialiştii.
Ei au adăugat că, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, cauzată exclusiv de regimul deficitar de precipitaţii, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forţele Navale Române, va fi încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Braţul Bala. Totodată, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Braţul Bala.
„Operaţiunea este una deosebit de complexă şi presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă. Intervenţia implică riscuri tehnice semnificative, principalul risc fiind ca, în condiţiile nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării şi ale unei situaţii hidrologice fără precedent, efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate. De asemenea, lucrările pot determina o creştere temporară a turbidităţii apei. Chiar şi în aceste condiţii, autorităţile statului român asigură populaţia că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării pe cât posibil a debitelor minime necesare producţiei de energie nucleară”, se arată în comunicat.
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, ceea ce reprezintă rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populaţiei.
„În acest context, facem un apel ferm către populaţie pentru utilizarea responsabilă a apei şi a energiei electrice. Fiecare gest de economisire contează în această perioadă critică. Reducerea consumului de energie electrică, în special în intervalele de vârf din cursul serii, precum şi utilizarea raţională a apei contribuie la diminuarea presiunii asupra resurselor disponibile. Recomandăm ca, acolo unde este posibil, apa potabilă să nu fie utilizată pentru udarea grădinilor, spălarea curţilor, a trotuarelor sau a autovehiculelor, ci să fie folosite surse alternative pentru aceste activităţi. Prioritatea absolută rămâne asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi protejarea resurselor disponibile în această perioadă de secetă hidrologică severă. Solidaritatea şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi pot contribui la depăşirea acestei perioade fără precedent”, se mai arată în comunicat.
Editor : M.B.
