Asociaţia Secretarilor Judeţelor din România se declară îngrijorată de propunerea anunțată de premierul Florin Cîțu la Digi24 privind introducerea mandatului de maxim 6 ani pentru unele funcţii publice de conducere din administraţia publică centrală şi locală. Secretarii de județe îi cer premierului să renunțe la acest demers, motivând că „destabilizează grav funcţionarea administraţiei”.
„Apreciem că implementarea la nivel legislativ a unei astfel de măsuri fără precedent în ceea ce priveşte secretarii generali ai judeţelor (dar şi ai celorlalte unităţi administrativ-teritoriale), ar avea un uriaş impact negativ asupra funcţionării autorităţilor administraţiei publice locale din România, astfel încât solicităm ferm reconsiderarea unei astfel de intenţii surprinzătoare, neavenite şi neconstituţionale de transformare prin politizare deşănţată a unei funcţii publice de tradiţie, respectată şi cu un rol bine definit în întreaga administraţie publică locală, în funcţie numită, cu mandat limitat şi care urmează astfel să devină o anexă vremelnică a puterii politice instituţionalizate, la fiecare ciclu electoral”, precizează, într-un comunicat de presă, Cosmin-Radu Vlaicu, preşedintele asociaţiei, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, începând cu adoptarea primelor legi ale administraţiei publice locale în Statul Român şi continuând până în prezent, funcţia publică de conducere de secretar general al unităţii administrativ-teritoriale a fost gândită şi legiferată ca un factor de neutralitate, echilibru, stabilitate şi continuitate în ceea ce priveşte activitatea autorităţilor executivă şi deliberativă a administraţiei publice locale.
„Mandatul limitat în timp nu este specific funcţiei publice astfel încât măsura apare din acest punct de vedere ca fiind neconstituţională şi contrară principiilor naţionale şi europene de organizare a funcţiei publice, iar sub aspectul rotaţiei în funcţii publice, în cadrul mecanismului de mobilitate în interiorul instituţiilor şi între acestea, însăşi Comisia Europeană îndeamnă la prudenţă, considerând prioritare stabilitatea şi fiabilitatea acestora”, se mai arată în comunicat.
„Ne întrebăm retoric cum sunt respectate exigenţele europene privind funcţia publică şi serviciul public prin astfel de măsuri precum cele anunţate, dar mai ales, cum Guvernul României va respecta şi mai ales, implementa propriile obiective cuprinse în Programul de Guvernare, precum: profesionalizare şi stabilitate susţinute de un sistem meritocratic de management a resurselor umane/ a funcţiei publice; depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă?”, mai spune Cosmin-Radu Vlaicu.
Acesta apreciază că reforma funcţiei publice nu se face prin politizarea acesteia, ci prin dezvoltarea unor mecanisme care să vizeze îmbunătăţirea sistemului de recrutare, evaluare, motivare, pregătire şi instituire a răspunderii acestui corp profesional.
Editor : Monica Bonea
