Autoritățile fuseseră avertizate încă din 2019 că se face trafic cu pui de urs în România. Ministrul Mediului: Verificăm

Adriana Duțulescu Data actualizării: Data publicării:
un pui de urs mic si pufos, sta la soare
Boogster, unul dintre usruleții orfani care au ajuns de-a lungul timpului la orfelinatul de urși din Harghita. Sursa foto: Profimedia Images

Cazul revoltător al celor patru pui de urs scoși din bârlog de patru angajați ai unei firme de exploatare forestieră din Neamț a scos la iveală ipoteza existenței unor rețele de trafic cu pui de urs. În timp ce ministrul Mediului susține că nu cunoaște subiectul, dar că va cerceta, iar reprezentanții ONG-urilor se feresc să vorbească public despre existența acestuia, am aflat că autoritățile au fost avertizate încă din 2019 despre existența fenomenului și li s-a cerut să acționeze. 

În 2019, un bărbat din Harghita a fost ucis de o ursoaică din cauză că a pătruns în bârlogul acesteia, după toate aparențele, pentru a îi lua puii. Ursoaica a fost ulterior împușcată prin decizie a Ministerului Mediului. 

O anchetă cu camera ascunsă realizată la vremea respectivă de Știrile Protv a arătat că în zonă se făcea comerț cu pui de urs, reporterii obținând de la traficanți promisiunea achizionării unui ursuleț. 

Liviu Cioineag, director executiv al ONG-ului Coaliţia Natura 2000 declara în 2019 pentru Știrile Protv:  “Este un fenomen. Pot fi grădini zoologice de la noi sau din străinătate, sau restaurante unde se serveşte urs, poate că şi persoane particulare, inconştiente, care vor să aibă. Pentru un urs adult e nevoie de avize, proceduri, cu un pui e mai simplu.”

WWF România a cerut atunci autorităților să ancheteze acest fenomen și să ia măsuri. 

Potrivit informațiilor care circulă în spațiul public, dar și în mediile interesate, se pare că acești pui de urs sunt capturați pentru a fi crescuți și sacrificați ulterior. O altă ipoteză este aceea că ei sunt duși peste hotare și intră pe piața neagră a traficului ilegal de animale sălbatice. Potrivit informațiilor deținute de WWF, în Ucraina se înregistrează același fenomen și există o astfel de piață neagră care valorifică într-un mod sau altul puii de urs. Având în vedere că cel mai probabil fenomenul „pândei la bârlog” nu este unul izolat, cerem autorităților competente din România să acționeze cu mai multă fermitate și să fie proactive în prevenirea acestor practici. În cazul descoperirii unor dovezi clare, ele trebuie să intervină acționeze rapid pentru combaterea acestor practici cu efecte negative și grave asupra animalelor și speciei. Totodată, reiterăm necesitatea ca aceleași autorități să se implice mai activ în conștientizarea opiniei publice cu privire la importanța carnivorelor mari din perspectiva beneficiilor pe care acestea le aduc mediului natural și oamenilor. La aceasta ar trebui să se adauge campanii consistente, la nivel național și mai ales local, cu privire la regulile minimale de comportament și precauție în habitatul ursului, care să prevină evenimente tragice și regretabile ca cel petrecut în județul Harghita”, au spus experții WWF acum doi ani. 

La o simplă căutare pe internet se pot găsi anunțuri de vânzare pentru pui de urs (Ex: vand pui de ursi fatati din luna martie,2009 foarte frumosi si plini de viata, dornici sa isi gaseasca un nou stapan. pret bun,rog seriozitate), precum și informații despre costul unui ursuleț provenit, de exmplu, din Ucraina - 750 de euro. 

Traficul cu pui de urs există, dar nimeni nu știe care este magnitudinea lui, a declarat, vineri, pentru Digi24.ro Cristian Remus Papp, manager pentru Arii protejate și Biodiversitate în cadrul WWF România. 

Cu siguranță că ceea ce s-a întâmplat la Neamț cu cei patru ursuleți poate să aibă legătură cu astfel de trafic, susține expertul, care a explicat că cele mai multe informații pe subiect le-a primit de la colegii din Ucraina, unde traficul cu pui de urs este un fenomen larg răspândit. 

El subliniază că WWF a făcut apel la autorități să intervină încă din 2019, însă fără niciun răspuns. Problema, susține Cristian Remus Papp, este că nu există consecințe legale serioase pentru astfel de fapte. 

„Potrivit legii, cei care au scos puii de urs din bârlog riscă închisoare de la 3 luni la un an sau amendă. Vorbim de o specie protejată, dar până nu se dă o pedeapsa cu închisoarea nu se va înțelege că vorbim despre o infracțiune serioasă”, explică expertul WWF. 

Ministrul Mediului: Verificăm

Reprezentantul ONG-ului Casa lui Patrocle, cel care a sesizat autoritățile în cazul imaginilor cu puii de urs scoși din bârlog a declarat la Digi24, că a primit sesizări cu privire la traficul ilegal de pui de urs. „Am primit zeci de mesaje în care multe persoane mi-au spus că există un trafic real de pui de urs către piața din Rusia”, susțin reprezentanții ONG-ului.

Ministrul Mediului a declarat, pentru Digi24.ro, că va cere informații de la Poliție și procurori. „Nu am primit niciodată asemenea informații, nici de la organele de anchetă, nici de la structurile din subordinea ministerului. O să cer organelor de anchetă penală dacă au fost sesizate pentru aceste lucruri în trecut. Verificăm, pentru că ar fi extrem de grav daca ar exista o rețea de crimă organizată. Aici competențele se duc către DIICOT”, a spus Tanczos Barna.

IPJ Harghita a anunțat, vineri, că după ce presa a publicat imaginile cu cei patru cetățeni care au scos din bârlog patru pui de urs foarte mici și s-au amuzat aruncându-i în zăpadă, aceștia au fost identificați și duși la audieri. 

„S-a stabilit că aceste imagini ar fi fost realizate în judeţul Harghita, pe o exploatare forestieră de pe raza Ocolului Silvic Privat Gheorgheni. De asemenea, au fost identificate şi persoanele posibil implicate, fiind vorba despre 4 bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 35 şi 51 de ani, toţi din judeţul Neamţ, muncitori forestieri la o societate comercială de profil din judeţul Neamţ. În cauză s-a întocmit dosar penal, pe de o parte sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de rănirea sau schingiuirea animalelor, potrivit Legii 205/2004, iar pe de altă parte sub aspectul comiterii infracţiunilor de perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație, precum şi deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă, prevăzute de O.U.G. 57/2007”, se arată într-un comunicat al IPJ.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri