În peste jumătate din atacurile efectuate în ultimii ani de Federaţia Rusă împotriva infrastructurii portuare ucrainene din apropierea frontierei cu România, militarii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au identificat fragmente de drone pe teritoriul naţional, majoritatea în zona de nord a judeţului Tulcea, a informat miercuri MApN la solicitarea Agerpres.
În timpul celor aproape 70 de atacuri înregistrate în apropierea graniţei româno-ucrainene, s-au înregistrat 21 de pătrunderi ale unor drone folosite de Rusia în spaţiul aerian naţional, iar în 41 de situaţii, pe teritoriul României s-au găsit fragmente provenite de la aceste aparate, majoritatea în zona de nord a judeţului Tulcea.
„Pe parcursul anului curent, au fost înregistrate 15 situaţii generate de atacuri desfăşurate în proximitatea frontierei, iar în 10 dintre acestea s-a impus ridicarea aeronavelor din Serviciul de Poliţie Aeriană pentru monitorizarea şi gestionarea situaţiei aeriene. Structurile MApN menţin permanent un nivel ridicat de vigilenţă şi asigură monitorizarea continuă a spaţiului aerian, terestru şi maritim, măsurile de protecţie fiind adaptate în timp real”, a precizat MApN.
Instituţia aminteşte că, în momentul de faţă, nu există ameninţări directe la adresa populaţiei sau a teritoriului naţional al României şi încurajează populaţia să se informeze din surse oficiale.
„Cetăţenii sunt încurajaţi să respecte indicaţiile autorităţilor şi să se informeze din surse oficiale. România cooperează strâns cu aliaţii din NATO şi cu partenerii internaţionali, inclusiv Republica Moldova şi Ucraina, în baza mecanismelor existente, prin schimb de informaţii şi coordonare în gestionarea situaţiilor de securitate, contribuind la consolidarea capacităţii de reacţie în regiune”, subliniază MApN.
Primele elemente de drone folosite de Rusia în timpul atacurilor împotriva Ucrainei au fost descoperite în satul Plauru, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea, pe data de 5 septembrie 2023, iar după identificarea acestora MApN a instituit mai multe măsuri în zonă, printre care suplimentarea numărului de specialişti care să intervină în cel mai scurt timp, instalarea mai multor puncte de observaţie şi senzori tereştri, dar şi creşterea frecvenţei patrulelor pe Dunăre.
Editor : Liviu Cojan
