Patriarhia Română răspunde acuzațiilor Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” conform căruia unii clerici canonizaţi recent au avut legătură cu mişcarea legionară, că „Biserica Ortodoxă Română are dreptul de a analiza şi a se pronunţa, potrivit propriilor criterii religioase”, potrivit News.ro.
„În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o activitate de cercetare minuţioasă a vieţii persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea şi-au schimbat viaţa”, arată un comunicat al BOR.
Procesul de canonizare constă exclusiv în recunoaşterea sfinţeniei pe baza dovezilor consistente şi mărturiilor credibile. Astfel, în cazul trecerii fiecărei persoane în rândul sfinţilor (canonizare) s-a ţinut cont de mai multe „criterii canonice, istorice şi pastoral-misionare”.
„Unii sfinţi care sunt cinstiţi în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieţii, atitudini şi gesturi greu de înţeles sau contrare chiar învăţăturii creştine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieţii păcătosului şi, mai ales, modul în care şi-au încheiat viaţa, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieţii.
Aşa cum observăm din exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca sau chiar din cel al Sfântului Proroc şi Împărat David, chiar şi sfinţii au avut unele căderi, de aceea trebuie să privim în special la cum şi-au încheiat viaţa – adică la o înaltă măsură a desăvârşirii –, nu doar la greşelile sau păcatele săvârşite pe parcursul existenţei lor pământeşti. De altfel, aceasta este şi mărturia Sfintei Scripturi: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa””, potrivit comunicatului.
Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică, invitând totodată la dialog orice persoană interesată de studierea vieţilor persoanelor canonizate, se arată în comunicat.
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a condamnat miercuri, într-un comunicat, decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie 2024 de a include pentru aprobarea canonizării a unor clerici care au exprimat opinii antisemite sau au promovat curentul toxic legionar, în anii '30 şi '40.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat 16 canonizări, printre care cele ale lui Dumitru Stăniloae, Arsenie Boca, Ilie Cleopa. Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu şi la Bucureşti, va fi canonizat cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae şi va fi sărbătorit în 4 octombrie, Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, va fi sărbătorit în ziua de 28 noiembrie; iar părintele arhimandrit Cleopa Ilie, stareţul Mănăstirii Sihăstria, va avea titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, fij d sărbătorit în ziua de 2 decembrie.
Editor : M.B.
