Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, că persoanele care sunt apte să muncească şi nu vor să facă acest lucru nu vor beneficia de venitul minim de incluziune.
Prezent la o dezbatere despre fondurile europene organizată de europarlamentarul Victor Negrescu, ministrul Muncii s-a referit, printre altele, şi la venitul minim de incluziune, despre care a spus că "este stabilit şi foarte bine aşezat" pe trei piloni extrem de importanţi.
"Unu, evitarea sărăciei şi scoaterea a cât mai multor oameni din sărăcie şi din risc de sărăcie. Al doilea este direct plasat pe încurajarea ocupării forţei de muncă. Mă uit ce are nevoie o familie, dar mă uit şi la cei apţi legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească", a spus Marius Budăi.
Ministrul a adăugat că cel de-al treilea pilon este cel prin care se încearcă prevenirea abandonului şcolar şi nevoia încurajării participării la şcoală.
"Cum se realizează acest lucru? Printr-un parteneriat onest, cu finanţare de la ministerul Muncii, prin autorităţile publice locale, care, prin direcţiile de asistenţă social la nivel local, vor trebui să realizeze în primul rând o anchetă socială, care să scoată la iveală nevoile reale ale familiei. Una din direcţiile extrem de importante (...) va fi asupra copilului şi a încurajării copilului să meargă la şcoală. (...). Pe viitor, noi înlocuim acel ajutor social cu venitul minim de incluziune, în momentul când i se va aproba dosarul, acea persoană, acele persoane care sunt apte din punct de vedere legal şi al sănătăţii de muncă vor fi înscrise automat la AJOFM-uri. Vor fi chemate la AJOFM, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării. Refuză acest lucru, înseamnă că nu are nevoie de venitul minim de incluziune", a declarat Marius Budăi, potrivit Agerpres.
Ministrul a făcut referire şi la modul în care ministerul a sprijinit mediul de afaceri, după o perioadă grea, de pandemie, să-şi apere locurile de muncă. El a menţionat că, referitor la măsurile de încurajare a ocupării, au fost transferaţi în noiembrie 57 milioane de euro de pe altă linie de finanţare.
"Am încheiat deja convenţiile cu mediul privat pentru a subvenţiona şi a încuraja în primul rând ocuparea tinerilor în România. (...). Şi mai ales pentru a apăra locurile de muncă. Iată că măsurile implementate de această coaliţie politică, un echilibru între măsurile sociale şi măsurile economice, a creat în România, în 2022, folosind şi fondurile europene, peste 100.000 de noi locuri de muncă", a mai spus ministrul Marius Budăi.
Editor : I.C
