Ministra Mediului Diana Buzoianu a declarat, joi, că proiectul prin care costul apei industriale ar urma să crească în România nu are încă scenariile finalizate. Aceasta a subliniat că mecanismul face parte dintr-un jalon al PNRR și că, din punctul său de vedere, orice măsură nu trebuie să fie resimțită de populație.
„Nu avem încă scenariile pregătite. Este un jalon în PNRR care zice că trebuie să fie consolidat mecanismul din ANAR pentru a-şi obţine fonduri, ca să poată să realizeze investiţiile în infrastructură. Din punctul meu de vedere, orice fel de mecanism care va fi realizat nu va trebui să fie resimţit de către populaţie, pentru că marjele de profit care există astăzi la operatorii care folosesc această apă ar trebui să fie ele coborâte, nu să resimtă după aceea oamenii un preţ mai mare”, a explicat Buzoianu, într-o conferință de presă susținută la finalul ședinței de joi a Guvernului.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Investiții de aproximativ 30 de miliarde de lei
Buzoianu a precizat că Banca Mondială a estimat necesarul pentru lucrările critice în infrastructura împotriva inundațiilor la aproximativ 30 de miliarde de lei, pentru următorii 15 ani.
„În oricare dintre variante, noi vom susţine că acest mecanism de investiţii care trebuie să fie făcute, noi vorbim de un necesar de aproximativ 30 de miliarde de lei, calculat de Banca Mondială, pentru a putea să avem lucrările în infrastructură împotriva inundaţiilor, doar lucrările critice. Acesta este răspunsul Băncii Mondiale, după ce a fost achiziţionat contract de servicii în baza jalonului din PNRR. Va trebui să avem o discuţie în coaliţie, va trebui să avem o discuţie în guvern, pentru a trece o variantă cu care absolut toate partidele sunt de acord, pentru a îndeplini acest jalon care are totuşi o sancţiune şi o penalitate destul de mare de un miliard ataşată, dacă nu se îndeplineşte. Este clar că este nevoie să fie trecut acest Jalon”, a subliniat Buzoianu.
Prioritate: baraje și lucrări în zone critice
Diana Buzoianu a reiterat că banii trebuie folosiți efectiv pentru investiții împotriva inundațiilor, inclusiv pentru întreținerea barajelor existente și realizarea de lucrări noi în zonele critice.
„Pe de altă parte vorbim şi de lucrări noi care trebuie să fie făcute în zone absolut critice, deci banii aceştia vor trebui să se ducă prioritar pe această zonă. Modalitatea exactă cum va arăta acest mecanism va depinde foarte mult şi de discuţiile care vor fi purtate în coaliţie şi la guvernare. Perspectiva mea este că niciun preţ nu va trebui să fie crescut pentru cetăţeni, pentru că nu există o raţiune pentru care să fie crescut preţul final”, a mai menționat ministra Mediului.
Cine va pierde profituri?
Ea a mai precizat că ajustările vor afecta în principal companiile de stat, fără ca cetățenii să suporte creșteri de prețuri.
„Din punctul meu de vedere, având în vedere că majoritatea discuţiilor pe care le purtăm privesc mai degrabă companii de stat, cred că statul nu mai trebuie să facă profit pe creşterea preţurilor neapărat în situaţii foarte dificile asupra cetăţenilor. Dar acestea vor fi discuţii punctuale, purtate în momentul în care vom avea scenariile. Repet, va trebui să existe un consens în coaliţie şi un consens la guvernare pentru acest jalon. Este un jalon foarte important, dar tocmai pentru că nu vreau să fie manipulat de niciunii dintre partenerii de coaliţie că ar duce la creştere de preţuri într-o anumită direcţie sau în alta, consider că este necesar să ne asumăm cu toţii un jalon care de altfel este absolut necesar pentru România”, a afirmat Buzoianu.
Infrastructura anti-inundații nu este un lux
Ministra Mediului a subliniat că investițiile în infrastructura critică nu sunt opționale, ci necesare, amintind de bugetul insuficient de anul trecut.
„Dacă noi am avut anul trecut, de exemplu, de la bugetul naţional 50 de milioane, cam asta a fost cât a fost executat până la final, 50-60 de milioane de lei pentru baraje, gândiţi-vă că avem, de fapt, nevoie, necesarul era de undeva de aproape 10 ori mai mult, anul trecut. (…) Scenariul minimal pentru a putea să acoperim măcar lucrările critice, vorbim de baraje care sunt în zone absolut de risc şi pentru care, dacă nu se fac aceste lucrări, populaţia, comunităţile se află în faţa unui risc, este de aproximativ 30 de miliarde de lei, pentru 15 ani de zile. Deci, vorbim de un buget pentru instituţie pe 15 ani de zile, pentru că şi aceste lucrări trebuie să fie gândite multi-anual”, a concluzionat Diana Buzoianu.
Editor : Ana Petrescu
