Coiful dacic de la Coțofenești, care se numără printre piesele tezaurului dacic furate sâmbătă în jaful de la muzeul Drents, din localitatea olandeză Asse, este una dintre cele mai populare și cunoscute piese de aur antice din România. Popularitatea sa se datorează și faptului că imaginea sa se regăsește practic în toate manualele de istorie predate în școală, de-a lungul vremii.
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate.
Coiful este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.
Coiful de la Coțofenești a aparținut cel mai probabil unui rege get-dac și datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. - în jurul anilor 400 î.Hr.
Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.
Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coţofeneşti a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din ţară şi din străinătate, conform Agerpres.
Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice româneşti, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florenţa şi Lisabona. De asemenea, în ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului a fost prezentată în numeroase filme documentare, pe coperţile unor publicaţii, pe afişe, ilustrate, mărci poştale şi chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Naţională a României.
Editor : M.L.
