Criza politică actuală poate afecta România pe termen lung | Ce spun experții

Laura Ștefănuț Data publicării:
170207_PARLAMENT_IOHANNIS_BUGET_01_INQUAM_PHOTOS_Octav_Ganea

Am întrebat trei experți în științe sociale care sunt cele mai rele consecințe ale crizei politice lansată de clash-ul dintre Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu.

170207_PARLAMENT_IOHANNIS_BUGET_01_INQUAM_PHOTOS_Octav_Ganea
Foto: Getty Images

În 21 iunie a trecut moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. Sorin Grindeanu va rămâne premier până la desemnarea noului prim-ministru, proces care, dus la extrem, poate ajunge până la alegeri anticipate, dacă președintele Iohannis nu ajunge la un consens cu majoritatea PSD din Parlament — însă cel mai probabil se vor înțelege.

În privința desemnării premierului, practica este ca partidul cu majoritate să propună un premier, iar Președintele să îl desemneze. Dacă PSD nu are o propunere concretă sau Klaus Iohannis respinge propunerea acestora, președintle poate, teoretic, să desemeze candidatul pe care îl dorește.

Parlamentul poate respinge o singură dată propunerea președintelui. La a doua respingere, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului și vor avea loc noi alegeri. Sau, și mai puțin probabil, parlamentul poate încerca demiterea președintelui.

În orice caz, dacă se prelungește criza poate să devină o lovitură considerabilă pentru România, inclusiv până la scenarii de tipul Ungariei sau Poloniei, care au derapat spre democrații iliberale. 

Fără Guvern, țara intră practic în pauză, stagnează politicile publice și pot fi accelerate politici negative, mai ales în privința justiției.

Dacă se ajunge la alegeri anticipate, apare riscul propunerii și trecerii unor măsuri populiste nesustenabile pe termen lung, de către un Parlament majoritar PSD — pentru a-și crește șansele să fie reales în această formulă.

Care sunt consecințele negative generate de criza politică actuală? Răspund mai mulți experți:

Ovidiu Voicu, politolog, Director Centrul pentru Inovare Publică

Instabilitatea politică va continua cel puțin încă două săptămâni, dacă nu mai mult. Efectul imediat îl vedem dacă ne uităm la cursul de schimb: piețele financiare reacționează, scade încrederea investitorilor, cu implicații directe în economie. Apoi, după ce adăugăm timpul pentru instalarea noilor miniștri și secretari de stat, deja avem 6-8 săptămâni în care n-am făcut nimic, ca țară, pe marile proiecte, de la fonduri europene la programe de reformă.

Mă aștept ca în lunile următoare dl. Dragnea și ai lui să își reafirme puterea în modul primitiv pe care îl cunosc ei, adică brutal, „pedepsind” inamicii.

Mă aștept să vedem o restrângere a spațiului civic, de facto, prin refuzul de a colabora cu societarea civilă („sorosistă” etc.) și posibil chiar de jure, după modelul Viktor Orban.

Foarte probabil, în vara asta vor fi încercări agresive de a opri lupta anticorupție.

Bogdan Iancu, antropolog, lector SNSPA

Rezumând seria de consecințe negative:

  1. Niciun guvern și niciun premier nu vor mai lucra în condiții de confort politic, ceea ce va fragiliza actul de guvernare pe o durată mai lungă de timp, lucru pe care nu-l poate rezolva decât apariția unui premier perfect obedient, ceea ce, evident, va fi o catastrofă;
  2. PSD, care asigură majoritatea confortabilă în acest moment, a dovedit că nu poate gestiona / fructifica această oportunitate, ceea ce va lărgi spațiile neîncrederii sociale de după episodul OUG 13;
  3. Spațiile consensului iliberal se vor lărgi în spirală, în condițiile erodării încrederii în deciziile politice și asta va oferi o nișă perfectă falangelor neoconservatoare din ce în ce mai consistente în mai toate partidele din parlament.

Elena Calistru, directoare Funky Citizens

Cu siguranță cea mai îngrijorătoare consecință este legată de neîncrederea generată de genul acesta de teatru al absurdului – în momentul în care coaliția aflată la guvernare este nevoită să facă moțiune împotriva propriului guvern după 6 luni de guvernare, înseamnă că prioritățile decidenților nu au absolut nicio legătură cu agenda cetățeanului, ci cu lupte și orgolii interne. Acest gen de comportament, la fel ca ordonanțele date noaptea, sapă încet încet la temelia unei societăți. Or, fără încredere, nu poți avea stabilitatea care îi face pe oameni să decidă că vor să investească, să cumpere o casă sau să facă un copil în țara asta.

Cea mai mare temere a mea este legată de așteptările nerealiste pe care ni le putem crea în legătură cu momentul pe care îl trăim. Adevărul este acela că cei aflați la putere acum sunt ca o gașcă de copii lăsați nesupravegheați și care strică tot pentru că nu e niciun adult în preajmă.

Comportamentul responsabil se învață în timp. Nu îi vom putea convinge deodată că nu e în regulă felul în care se comportă. Va fi nevoie de timp în care cetățenii să le arate politicienilor că sunt cu ochii pe ei și că trebuie să fie responsabili, după cum va fi nevoie de timp pentru ca cetățenii să nu mai simtă că politicienilor le pasă doar de accesul la bani și funcții.

Teama mea e că mulți dintre noi nu vom avea răbdarea sau timpul pentru a lucra la o politică responsabilă, pentru că oamenii s-au săturat și vor rezultate acum.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri