Trei tipuri de drone militare româneşti - Cuda, Sirin şi drona marină - care vor intra în acest an în fabricaţie la CARFIL Braşov, o filială a Companiei Naţionale ROMARM - au fost prezentate în premieră la primul expo-forum internaţional dedicat Forţelor pentru Operaţii Speciale, Southeast Europe Special Operations Forces Forum 2025 (SEESOF) care a avut loc la Târgu Mureş, informează Agerpres.
„Vă prezentăm, în premieră în România, dronele româneşti Cuda şi Sirin. Aici, avem drona Cuda. Este o dronă cu capacitate de zbor de o jumătate de oră şi cu capacităţi de supraveghere, pe misiunea de supraveghere, drone special destinate Armatei Române şi altor parteneri. Avem în spate drona Sirin. Este drona care poate transporta o încărcătură de până la 15 kilograme şi avem o dronă unică în regiune, drona maritimă. Este o dronă special destinată pentru a zbura pe mare, pe ocean şi în zona de coastă. De ce este specială? Pentru că pe zbor maritim apare luciu de apă cu probleme pentru senzori, coroziunea, vânturile sunt deosebite pe mare şi avem această dronă special destinată pentru Forţele Navale româneşti”, a declarat presei şeful Centrului de Excelenţă în Pregătirea Piloţilor de Dronă, Cristea Gabriel Rău.
Dronele prezentate la Târgu Mureş sunt dezvoltate împreună cu partenerul american Periscop Aviation şi vor intra în fabricaţie în această vară, la Braşov.
„Vor intra în fabricaţie în vara aceasta. Ce vedeţi aici sunt drone de testare, le-am făcut, le-am dezvoltat împreună cu partenerul american Periscop Aviation şi împreună cu ei au fost testate pe specificaţiile armatei americane, care sunt mai restrictive decât specificaţiile armatei româneşti, în România. Noi le vom face pe specificaţiile armatei româneşti, aşa cum îşi doreşte Armata Română (...) CARFIL este o companie tradiţională românească, de peste 100 de ani facem bombe pentru armată. De ce facem drone? Pentru că conflictele recente au arătat că dronele vor schimba paradigma războiului. Şi cu dronele poţi să cari cam orice. Şi atunci, noi, făcând bombe, am zis să facem bombe pentru drone. Am făcut bombe pentru drone, apoi am zis de ce să nu facem şi drone?”, a subliniat Cristea Gabriel Rău.
Potrivit acestuia, CARFIL este prima companie care va produce drone la scară industrială.
„Mai sunt producători de drone, dar nu la scară industrială şi nu cu aceste capabilităţi militare, anti Jamming, protecţie, tot ce doreşte Armata Română (...) Partenerii americani le-au dezvoltat pe baza experienţei pe care o au, pentru că sunt în acest business de mai mulţi ani şi nu e ceva nou pentru ei. Au dezvoltat aceste drone pentru Armata Română pe specificaţiile noastre. Bineînţeles, dacă Armata Română doreşte să schimbe specificaţiile, se poate face imediat, pentru că dronele sunt ale noastre. Noi nu le vindem altora. Sunt făcute de noi, pentru România”, a precizat şeful Centrului de Excelenţă în Pregătirea Piloţilor de Dronă.
Compania CARFIL a ţinut să expună aceste drone cu specificaţii militare la prima ediţie a Southeast Europe Special Operations Forces Forum 2025. „Dacă se doreşte şi dronele satisfac nevoile şi cerinţele Armatei Române, atunci putem creşte ritmul de producţie foarte rapid în acest an. Dorim să facem 25 de drone Cuda şi 25 Sirin. Dacă se doreşte drona maritimă, schimbăm producţia imediat. Dacă se doreşte drona cărăuşă a noastră, drona care cară 63 de kilograme sarcină utilă, putem face şi acea dronă. Putem să facem drone şi pentru partea civilă, fiindcă sunt alte cerinţe pentru piaţa civilă. O să le modificăm astfel încât să corespundă cerinţelor civile şi standardului de preţ la pieţe civile ca să fim competitive", a precizat Rău.
„De asemenea, suntem aici cu produse care sunt încununarea fabricaţiei de drone, şi anume Centrul de Excelenţă pentru Pregătirea Piloţilor de Drone. Avem un partener foarte puternic, o companie din Franţa, companie de stat, care pregăteşte şi instruieşte piloţii militari de drone din Franţa şi nu numai", a afirmat managerul general al CARFIL, Mircea Tanţău.
Societatea Carfil a avut în 2024, conform lui Mircea Tanțău, o cifră de afaceri de „aproape 50 de milioane de euro, din care cam 2,5 milioane de euro a fost profit net”.
Editor : M.L.
