România a devenit o piaţă de consum a drogurilor emergentă, conectată la reţele europene de distribuţie, susţine DIICOT în raportul de activitate al instituţiei pe anul 2025. Drogurile sunt introduse în țară pe rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internaţional sau prin intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spaţiul comunitar, mai arată raportul procurorilor. Anul trecut, în România au fost capturate peste 3 tone de droguri.
„Reţinem că un element important identificat îl reprezintă caracterul transnaţional al aprovizionării, astfel că România, prin marile sale municipii, nu mai este doar un spaţiu de tranzit, ci şi o piaţă de consum emergentă, conectată la reţele europene de distribuţie a drogurilor, de unde sunt realizate importurile de droguri sau de substanţe psihoactive noi prin rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internaţional sau prin intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spaţiul comunitar. Este de relevat faptul că, în anul 2025, a fost trimis în judecată un număr important de traficanţi care introduceau droguri şi substanţe psihoactive noi din Europa de Vest (în special din Olanda şi Spania), folosind colete aparent obişnuite. Acest tip de operare confirmă migrarea traficului de droguri sau substanţe psihoactive, dintr-o activitate complet clandestină într-o activitate care interferează şi utilizează logistic infrastructura economică legală”, arată DIICOT în raportul de activitate pe 2025.
Raportul de activitate DIICOT pe 2025 poate fi citit integral aici:
Raport DIICOT Activitate 2025
Reţele mici de distribuţie în centrele universitare
O altă caracteristică este faptul că reţelele de distribuţie s-au fragmentat, în grupuri mici, locale, care acţionează în special în oraşele unde există centre universitare.
„La nivelul naţional, cu precădere în oraşele cu centre universitare, se remarcă fragmentarea şi flexibilizarea reţelelor de distribuţie. Dacă în trecut domina modelul organizaţiilor ierarhizate, în prezent coexistă grupări structurate cu micro-reţele locale, alcătuite din câţiva indivizi care distribuie droguri sau substanţe psihoactive noi direct către consumatori. De asemenea, se poate observa şi fenomenul vârstei consumatorului de substanţe interzise, elevi de liceu ajungând să achiziţioneze astfel de droguri, motiv pentru care, ca măsură de prevenţie, s-a încheiat, cel puţin pentru municipiul Bucureşti, un acord de colaborare cu Inspectoratul Şcolar în care procurori specializaţi din cadrul direcţiei vor participa la întâlniri formale în care vor prezenta elevilor riscurile la care se expun, atât din punct de vedere legal, cât şi repercusiunile asupra sănătăţii, prin consumul/traficul de droguri. De aceea, aceste structuri criminale sunt frecvent întâlnite în zone cu densitate mare de populaţie, şomaj mai relevant, nivel de trai scăzut ori zone cu activitate nocturnă intensă”, explică DIICOT în raport, potrivit Agerpres.
De altfel, reţelele familiale implicate în comercializarea de substanţe psihoactive ilustrează caracterul descentralizat şi adaptabil al distribuţiei.
Care sunt cele mai traficate droguri
O altă dimensiune relevantă pentru anul 2025 este diversificarea tipurilor de droguri şi creşterea riscului sanitar, subliniază sursa citată.
Deşi canabisul rămâne substanţa cea mai răspândită, datele din 2025 indică o creştere a circulaţiei drogurilor de mare risc, dar mai ales a substanţelor psihoactive noi, fiind semnalate cazuri de combinaţii de substanţe psihoactive noi comercializate ca fiind cocaină sau MDMA, în special în rândul tinerilor din mediile asociate vieţii de noapte şi evenimentelor culturale urbane.
Această evoluţie reflectă tendinţa europeană de orientare către produse noi (amestecuri) mai profitabile, cu impact major asupra sănătăţii publice.
Din perspectivă sociologică, fenomenul accentuează vulnerabilitatea anumitor grupuri - tineri, persoane cu venituri instabile sau expuse excluziunii sociale - şi transformă traficul de droguri ori cu substanţe psihoactive noi într-o problemă medicală şi socială, nu doar penală.
Pe de altă parte, DIICOT consideră că abordarea exclusiv punitivă a traficului de droguri este insuficientă pentru a combate acest fenomen.
„Deşi necesară, reprimarea nu poate reduce structural cererea de droguri în situaţia în care cazuistica reflectă transformări profunde ale criminalităţii din mediul urban: transnaţionalizare, digitalizare şi adaptabilitate organizaţională, astfel că obiectivele unor politici antidrog într-un astfel de areal depind de capacitatea congruentă a autorităţilor statului, după competenţă, precum şi a societăţii de a depăşi paradigma strict represivă şi de a adopta o strategie coerentă, care să trateze traficul de droguri simultan ca problemă juridică, socială şi de sănătate publică”, explică procurorii.
Vestul Europei - suprasaturat de cocaină şi MDMA, în Est predomină canabisul şi substanţe psihoactive noi
La nivel mondial, piaţa drogurilor continuă să se extindă, alimentată fiind de supraproducţie, de diversificarea substanţelor şi adaptabilitatea reţelelor criminale, menţionează DIICOT.
Conform World Drug Report 2025, peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an. Acelaşi raport arată că, în privinţa pieţei europene, aceasta este marcată între Vestul suprasaturat şi Estul emergent, astfel că în Europa de Vest cocaina este disponibilă la niveluri record, cu capturi de peste 120 de tone în Belgia şi 60 de tone în Olanda, iar laboratoarele industriale din aceste ţări produc MDMA şi amfetamine la scară largă, alimentând pieţele recreative şi festivalurile.
Acelaşi document precizează că Europa de Est prezintă o creştere lentă, dar constantă, a prevalenţei consumului.
Tinerii din România, Polonia şi Bulgaria sunt tot mai expuşi la substanţe psihoactive noi (NPS), acestea fiind distribuite într-o proporţie semnificativă cu ajutorul unor canale digitale şi ambalate în forme înşelătoare, adesea ca suplimente sau produse aparent „legale”.
Peste 3 tone de droguri capturate în România
În 2025, în România au fost capturate de către autorităţi 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kg droguri de mare risc şi 2.012,42 kg droguri de risc (din care 1.969,9 kg reprezintă canabis); 53.820 de comprimate, 23,77 litri şi 3.682 doze LSD.
Au fost găsite şi ridicate 2.258 culturi/plante de canabis (881,02 kg masă vegetală verde alcătuită din masa plantelor şi masa fragmentelor vegetale conţinând THC).
Traficul de droguri şi cu substanţe psihoactive noi reprezintă una dintre cele mai persistente forme de criminalitate organizată în spaţiul urban contemporan, atât municipiul Bucureşti, cât şi alte mari oraşe din România oferind un studiu de caz relevant pentru modul în care pieţele ilegale cu substanţe calificate ca fiind droguri sau substanţe noi psihosctive se adaptează globalizării, digitalizării şi transformărilor socio-economice.
Editor : B.P.
