Campanii coordonate, menite să slăbească încrederea românilor în autorităţi, dar şi în NATO şi Uniunea Europeană, s-au propagat pe rețelele de socializare Facebook și TikTok, după episoadele cu dronele de la Galați și Constanța. Aceste episoade au fost folosite de Rusia în războiul cognitiv împotriva României, este concluzia unei analize ample, semnate de New Strategy Center, un think-tank care se ocupă de chestiuni din domeniul apărării. Experții au dat publicității un raport privind „Războiul cognitiv al Rusiei împotriva României”.
Specialiștii New Strategy Center spun că, imediat după atacul cu drone de la Galati, dar și după explozia dronei ucrainene din Portul Constanța, Kremlinul și-a activat rețelele de troli și boți împrăștiind în online teme deja cunoscute.
După ce au analizat mii de comentarii de pe Facebook şi TikTok, au descoperit campanii coordonate, care susțineau că Ucraina este un pericol, NATO nu ajută România, armata țării este slabă. Experții au analizat peste 2.300 de comentarii de pe cele două platforme folosite masiv de români.
După incidentul de la Galați a fost un comentariu în limba rusă care ironiza NATO și care a strâns cele mai multe aprecieri – 2066.
Experții au constatat că toate temele anti-occidentale și cele menite să slăbească încrederea românilor în autorități, în general, erau preluate imediat de mii de conturi care ajutau la viralizare. Au fost folosite mecanisme de astroturfing, o tehnică de manipulare menită să creeze falsa impresie a unui consens popular.
„Analiza empirică a comportamentului înregistrat în mediul digital românesc în urma incidentelor din 29 mai și 5 iunie 2026 relevă caracteristicile structurale ale unei operațiuni de manipulare informațională de tip hibrid.
Analiza cantitativă și calitativă a eșantionului de 2.231 de comentarii colectate prin suita de instrumente Apify indică faptul că spațiul digital autohton nu a asistat la o simplă efervescență spontană de opinii organice, ci la o activare coordonată de vectori de dezinformare care a funcționat ca o cauză directă a distorsionării percepției publice.
Un prim indicator al acestei distorsionări deliberate îl reprezintă profilul utilizatorilor hiperactivi în primele ore de la impact, identificându-se o densitate critică de conturi lipsite de identitate vizuală și cu denumiri generice, adesea alfanumerice. Acest fenomen descrie o tactică de astroturfing, având ca efect crearea unei false impresii de consens popular sau de indignare generalizată din partea societății civile.
Aceste conturi acționează ca multiplicatori de rezonanță prin injectarea acelorași nuclee de mesaj rescrise cu modificări lexicale minore, această tehnică de replicare semi-automatizată dovedind existența unor ghiduri de narațiuni distribuite coordonat cu scopul de a satura algoritmii de recomandare prin volum masiv, iar nu prin diversitate ideologică”, se arată în raport.
Practic, au fost activate niște conturi hiperactive, care nu aveau o identitate vizuală, nu aveam un nume, marea majoritate erau generice, aveau denumiri alfanumerice.
Mesaje precum „Se străduiesc să ne bage in razboi” sau „Totul este diversiune, se pregătește terenul” au circulat masiv. Pericolul sistemic în 2026 rezidă în faptul că întreaga activitate de interacțiune, de la generarea de comentarii nuanțate adaptate contextului local și până la distribuirea de like-uri și share-uri, poate fi complet automatizată prin agenți AI bazați pe modele mari de limbaj (LLM), mimând perfect comportamentul uman. Acest lucru face ca panica să pară generalizată și de neoprit.
Campaniile maligne ale Kremlinului din online au fost favorizate de declarațiile neinsipirate ale unor demnitari, cum a fost președintele care, după atacul de la Galați, a vorbit despre apărarea antiaeriană ucraineană, care ar fi modificat traiectoria dronei, dar și de modul greoi în care au comunicat anumite instituții ale statului, susțin specialiștii.
„Analiza de față își propune să identifice și să explice, pe baza evenimentelor care au avut loc în România în mai - iunie 2026, impactul interconectărilor dintre evoluțiile cinetice derivate din conflictul prelungit din Ucraina și erorile produse în comunicarea strategică a instituțiilor guvernamentale din România cu efecte directe și măsurabile la nivelul rezilienței societății.
Obiectivul central este măsurarea efectelor acestui război hibrid în spațiul public online, punctual în contextul incidentelor cu drone de la Galați, un oraș la Dunăre aproape de granița cu Ucraina, și Constanța, principalul port al României la Marea Neagră.
Efectele acestor operațiuni hibride se manifestă prin vulnerabilități rezultate din mesaje distorsionate la nivelul reacțiilor actorilor politici instituționali și la nivelul vectorilor de opinie din mass-media.
Aceste vulnerabilități, deși sunt constante, deși sunt adesea menționate în documente oficiale ca amenințări la adresa securității statului, precum și în discursurile publice, în momente cheie de reacție și descurajare (deterrance), îmbracă forme atipice de comunicare publică. Aceste distorsiuni facilitează, mai mult sau mai puțin, diseminarea și coagularea structurilor narative adverse deja latente în rândul opiniei publice, permițând să se reactiveze și să submineze credibilitatea și validitatea pozițiilor oficiale”, este semnalul de alarmă tras de experți.
Cetățeanul din România este vulnerabil la acest război cognitiv. De ce? Pentru că el a fost deja manipulat, dezorientat, iar noi suntem vulnerabili în esența democrației noastre. Duplicitate de valori, manipulări făcute în spațiul intern, iar asta a creat mediul propice pentru Rusia.
Experții New Strategy Center susțin că razboiul cognitiv pornit de Rusia împotriva României va crește în intensitate în viitor. Temele vânturate de rețelele Kremlinului vor fi aceleași, însă vor fi adaptate evenimentelor sociale majore pe care le vor vrea parazitate.
Editor : M.C
