România va trimite propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până pe 30 aprilie, dată considerată „orientativă” de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Printre propunerile înaintate către Comisia Europeană se numără eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii și înlocuirea proiectului magistralei de metrou Gara de Nord - Filaret cu magistrala de metrou spre aeroportul Otopeni, se arată într-un comunicat publicat sâmbătă de MIPE.
Astfel, guvernul Ciucă propune eliminarea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii „și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB”.
De asemenea, proiectul liniei de Metrou 4 (M4 Bucureşti: secţiunea Gara de Nord – Filaret (6 staţii pe o lungime 5,2 km) va fi înlocuit cu linia de Metrou 6 (M6 Bucureşti: secţiunea 1 Mai – Tokyo, (6 staţii, pe o lungime 6,6 km). „Propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanţare ca urmare a creşterii preţurilor”, se arată în comunicatul MIPE.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde de euro prin intermediul PNRR.
„Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcție de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens”, precizează ministerul investițiilor europene.
În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/435 privind capitolele REPowerEU, statele membre pot transmite Comisiei Europene noile capitole la Planurile de redresare și reziliență începând cu data de 1 martie 2023. Totodată, în comunicare sa, Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârșitul lunii aprilie 2023, și nu mai târziu înainte de 31 august 2023 care reprezintă termenul legal pentru transmiterea unui plan modificat ca urmare a solicitării unei cereri de împrumut.
Cum se poate realiza modificarea PNRR
„Situația geo-politică și economică a Uniunii Europene și, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanțial de la momentul adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență în luna noiembrie a anului 2021”, se arată în comunicatul guvernului român.
„Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, în urma apariției unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanțurile de aprovizionare și în schimburile comerciale, cu impact major în creșterea prețurilor. Gravitatea acestor evoluții nu a fost anticipată la momentul adoptării Deciziei de Implementare a PNRR al României (CID). Aceste evoluții au impact direct asupra realizării investițiilor incluse în PNRR și sunt considerate circumstanțe obiective cu incidență mare la nivelul statelor membre”.
Astfel, MIPE arată că „dacă o măsură nu mai poate fi realizată parțial sau în totalitate ca urmare a unor circumstanțe obiective, modificarea acesteia s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR”.
Un stat membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de implementare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare și reziliență în termen de două luni.
„Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții”.
Introducerea capitolului REPowerEU: se acordă vouchere „pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice”
REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU și 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
Conform regulamentului (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență (PNRR) ale statelor membre trebuie să prezinte reforme și investiții. Noul regulament prevede obligația ca, în momentul transmiterii noului capitol, statele membre să prezinte și rezumatul procesului de consultare publică, încurajând-le să asigure un cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU.
Astfel, în concordanță cu cadrul normativ național privind transparența decizională în administrația publică, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat, în perioada 17 – 26 martie 2023, procesul de consultare publică pentru transmiterea de propuneri de reforme și investiții pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesați. Organizațiile și persoanele fizice interesate au avut la dispoziție un formular electronic, standardizat și simplificat, prin intermediul căruia au transmis propuneri de reforme și investiții.
Totodată, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat în data de 24 martie o sesiune publică cu participarea reprezentanților structurilor asociative, autorităților locale și regionale, societății civile, organizațiilor cu expertiză relevantă în domeniu, precum și actorilor intersați din sectorul agricol.
Ca urmare a procesului de consultare, MIPE propune un pachet de reforme și investiții care ține cont de atât de măsurile identificate în cadrul grupurilor de lucru cât și de propunerile formulate în procesul de consultare publică. Setul de măsuri propuse consolida reziliența sistemului energetic național cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziției Europei la o energie curată.
Printre inițiativele propuse în urma acestor consultări se numără:
– Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice;
– Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producției de energie verde, inclusiv crearea registrului unic național al terenurilor neproductive;
– Îmbunătățirea cadrului legistlativ pentru prosumatori și comunități energetice si sate autonome energetic;
– Revizuire cadrului legislativ în vederea acomodării măsurilor necesare pentru implementarea investițiilor offshore care permit producerea de energie din sursă regenerabilă – eolian;
Stadiul la zi al PNRR-ului României
România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte.
În acest fel, alături de prefinanțare și prima tranșă din PNRR, țara noastră va beneficia cumulat de plăți de aproape zece miliarde de euro din cadrul acestei importante resurse de finanțare europeană. De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro.
România este printre primele șapte state a nivelul UE care au depus cererea II de plată. Acest fapt în condițiile în care are al doilea cel mai complex plan, cu peste 500 ținte și jaloane.
Situația în cadrul PNRR este „stabilă”, conform MIPE. „Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ținte și jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de EUR. De asemenea, sunt în curs de realizare alte 79 de ținte și jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde EUR până la finalul acestui an”.
În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat în conturile țării noastre.
Editor : Mihnea Lazăr
