Cutremurul din Gorj a avut intensitate peste 7 în zona epicentrală. INFP: Au fost 160 de replici

Data actualizării: Data publicării:
harta romaniei cu un punct rosu în zona de sud
Cutremur în România cu magnitudinea de 5,7, marți după amiază, simțit și în București

UPDATE Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 grade produs marți în județul Gorj a fost urmat până acum de 160 de replici, au anunțat miercuri reprezentanții Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). În localități din zona epicentrală intensitatea a fost de peste 7 grade. Întrebați dacă au fost luați prin surprindere de activitatea seismică intensă din zonă, experții au răspuns: "Nu se puteau face predicții, suntem la cheremul naturii."

UPDATE 14.10. Experții INFP au declarat într-o conferință de presă că au fost 160 de replici după cutremurul de ieri din Gorj.

Știrea inițială

Directorul științific al INFP, Mircea Radulian, a afirmat că seismul s-a simțit pe o arie mare, până în Serbia și Ungaria, iar în zona epicentrală au fost localități în care intensitatea a depășit 7 grade.

"Intensitatea epicentrală a fost 6 spre 7 grade, au fost localități în zona epicentrală unde intensitatea a depășit 7 grade. Este o zonă seismică cunoscută, cu activitate slabă până acum. 

Într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat ieri şi alaltăieri (marţi şi luni - n. r.) este o intensificare deosebit de mare a acestei activităţi în zonă. Este, practic, cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de vreo 200 de ani, de când avem noi înregistrări. 

A fost o surpriză. Calculele noastre indicau magnitudine maximă de 5,5 în acea zonă. S-a mai întâmplat o singură dată în istorie, acum vreo 80 de ani, în 1943, când un cutremur a fost înregistrat în zonă, de 5,2. Au fost două cutremure cu magnitudine peste 5. E clar că a fost intensificare pronunțată a activității seismice, va schimba harta de hazard seismic pentru acea zonă, în viitor vom avea cutremure mai mari acolo.

Informaţiile pe care le aveam, sunt informaţii pe de o parte geologice şi tectonice, pe de altă parte datele seismice, ele nu indicau până în prezent posibilitate a unui cutremur mare. E un eveniment mai puternic decât ne așteptam. E greu să prevezi ce se va întâmpla peste 100 de ani.

Astfel de cutremure care apar mai rar apar pe un fond pe care e foarte greu să îl previi. Toate datele pe care le furnizăm au o marjă de eroare, de aceea realitatea intră în marja de eroare. Spui că va fi un cutremur de 6,2 dar poate fi 6,1 sau 6,3", a declarat Radulian.

"Devine Gorj noua zonă Vrancea?". "În niciun caz", au răspuns reprezentanții INFP.

Potrivit acestora, în perioada următoare sunt așteptate în continuare replici, dar de o intensitate mai mică, respectiv cu magnitudine maximă de 4 grade, fiind de așteptat ca activitatea seismică în acea zonă să înceapă să scadă.

La rândul său, Constantin Ionescu, directorul institutului, a precizat că "aparatura nu prezice", ci doar înregistrează mişcarea de la momentul când se produce.

"Reţeaua seismică românească este una dintre reţelele cele mai dense din Europa, participă la diferite proiecte europene şi în acest moment avem un proiect în derulare în care, pe o arie foarte mare, România, Moldova, Grecia, toată zona balcanică, s-au instalat 1.000 de staţii pentru a se analiza procesul din zona Mării Adriatice", a menţionat Ionescu.

Seismologul Mihai Diaconescu a subliniat, la rândul său, că nu se poate, printr-o formulă, să fie aproximată activitatea pământului sau să se facă preziceri.

"De preziceri se ţin prezicătorii. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur şi asta nu în România, la nivel mondial. (...) Deci, plăcile se mişcă în permanenţă şi se întâmplă ca uneori să se acumuleze mai mult stres în placa respectivă. Nu există o formulă. Asta e. Suntem la cheremul naturii", a afirmat Diaconescu.

În zona judeţului Gorj se vor monta trei staţii seismice, care vor completa actuala reţea seismică cu date pentru a procesa mai mult fenomenul, pentru a şti care sunt mişcările faliilor din zona respectivă. De asemenea, se vor instala şi 5 staţii de GPS, cu ajutorul cărora se vor monitoriza mişcările de deplasare ale faliilor şi care au capacitatea de a da informaţiile ce vor fi folosite pentru a face hărţile de microzonare. 

 

Editor : G.M.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
De ce s-au ieftinit benzina și motorina. Cât va dura scăderea şi ce urmează. Preţurile de azi la pompă
Digi FM
Virgil Ianțu, reacție fermă după ce imagini de la un banchet de clasa a VIII-a au devenit virale: „Unde sunt...
Descarcă aplicația Digi FM
Pro FM
Justin Bieber ar fi primit 10 milioane de dolari pentru Coachella. Fanii, la extreme: „Cel mai slab show” vs...
Film Now
Justin Theroux și Nicole Brydon Bloom au devenit părinți. „Suntem atât de fericiți”. Reacție dulce a fostei...
Adevarul
Misterul originii moților din Munții Apuseni. Urmași ai dacilor, romanilor și popoarelor atrase de aur
Newsweek
Zi decisivă pentru pensionari. Pensiile ar putea fi înghețate mulți ani. Există însă un scenariu mult mai dur
Digi FM
Lucian Viziru, imagini de pe patul de spital: „Hai că am reușit să bifez camera de gardă și pe 2026!” Cu ce...
Descarcă aplicația Digi FM
Digi World
Creierul începe să se dezvolte diferit la fete şi la băieţi încă dinainte de naştere, au constatat oamenii de...
Digi Animal World
E o rasă adorată, dar controversată. Un veterinar susține că buldogul francez „ar trebui interzis”
Film Now
A rupt tăcerea după 35 de ani. Charlize Theron, despre momentul în care mama ei i-a împușcat mortal tatăl: Nu...
UTV
Paris Jackson critică filmul despre Michael Jackson. „Narațiunea este controlată și plină de minciuni”