Sari la conținut

Declarațiile lui Kovesi pentru BBC și Euronews pe care Tudorel Toader le-a folosit pentru a motiva cererea de revocare

Tudorel Toader a menționat două interviuri pe care șefa DNA Laura Codruța Kovesi le-a acordat, anul trecut, pentru BBC și Euronews, printre motivele care l-au determinat să ceară revocarea acesteia din funcție.

În aceste inervuri, Kovesi ar fi afectat imaginea României, este de părere ministrul Justiției.

„Procurorul șef declara pentru BBC că se teme de desființarea DNA. Într-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de lege aflate în dezbatere parlamentară, acuzând că politicienii lovesc împotriva efortului de a combate corupția. Potrivit Constituției, tuturor legilor în vigoare, procurorul își exercită competențele legale, interpretează, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a argumentat ministrul Justitiei.

Vă prezentăm în cele ce urmează, cele două interviuri acordate de Laura Codruța Kovesi:

Kovesi a declarat pentru BBC că se teme de desfiinţarea DNA 


Laura Codruţa Kovesi - care a provocat disensiuni în România potrivit BBC - avertiza, în luna februarie a lui 2017, într-un interviu pentru postul britanic, asupra unui ”risc uriaş la adresa sistemului judiciar, zilnic”, evocând faptul că se teme de modificări legislative care pot afecta lupta împotriva corupţiei, care pot modifica jurisdicţia sau desfiinţa direcţia pe care o conduce, scrie News.ro.

Susţinătorii ei o consideră o adevărată cruciată împotriva corupţiei, prin faptul că a reţinut persoane care odinioară erau de neatins, scrie BBC în acest portret al şefei DNA, intitulat ”Laura Codruţa Kovesi, starul controversat al luptei anticorupţie în România”.

Însă criticii ei argumentează că instituţia pe care o conduce a încălcat libertăţile civice ale cetăţenilor, aşa cum nu s-a mai întâmplat din perioada comunistă.

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în vârstă de 43 de ani, a declarat că nu le va răspunde. ”Le voi răspunde cetăţenilor”, afirmă ea.

Succesul DNA în mandatul ei a transformat-o pe Kovesi într-un star. Iar ea a promis să-şi continue activitatea indiferent de susţinere, însă modificarea legislaţiei române i-ar putea afecta activitatea.

Guvernul a retras săptămâna trecută o ordonanţă de urgenţă care ar fi slăbit legislaţia anticorupţie, după ce a provocat ample proteste de stradă. Însă se pare că Parlamentul caută să adopte măsuri similare.

DNA a fost creată în 2002 cu scopul de a lupta împotriva corupţiei, o problemă care părea endemică în România. În 2007, Uniunea Europeană a plasat România - şi Bulgaria - sub un mecanism de monitorizare a reformei judiciare şi a lupei împotriva corupţiei.

Însă abia după ce Kovesi a fost promovată şefa instituţiei, în 2013, organismul a obţinut susţinerrea publică, în urma anchetării unui premier, unor foşti miniştri, moguli de presă, judecători şi procurori.

”Încrederea românilor în DNA este destul de remarcabilă”, a declarat ea într-un interviu pentru BBC.

Nivelul încrederii în agenţie este de două ori mai mare ca al Guvernului, potrivit unor sondaje de opinie, iar nivelul susţinerii este mai mare în rândul tinerilor.

”Tot mai mulţi oameni vin şi depun plângeri, sunt dispuşi să depună mărturie în cazuri de corupţie. Iar toate acestea pentru că cetăţenii români au observat că legea este egală pentru totată lumea. Asta facem”, a adăugat ea.

O fostă jucătoare de baschet şi fiica unui procuror, ea este prezentată de presă drept ”convingătoare” şi ”tăcută”. În urmă cu zece ani, ea devenea cel mai tânăt procuror general şi prima femeie care ocupa această funcţie.

DNA a lansat aproximativ 1.170 de anchete în ultimii trei ani, în cazuri cu un prejudiciu total estimat la peste un miliard de euro.

Activitatea ei a fost recunoscută internaţional. Anul trecut ea a fost distinsă cu Legiunea de Onoare franceză.

Însă ea este şi criticată din cauză că a devenit prea puternică, iar febra anticorupţie a devenit o vânătoare de vrăjitoare.

Criticii ei susţin că agenţia pe care o conduce a vizat în mod nedrept anumite persoane şi partide, că face echipă cu serviciile secrete şi că lucrează mână în mână cu judecători, acuzaţii pe care le respinge. ”Toate partidele au membri anchetaţi de DNA”, spune ea.

Ei critică, de asemenea, faptul că sunt folosite interceptări, despre care spun că erau utilizate în perioada comunistă, acuzaţii pe care şefa DNA le respinge, de asemenea.

”Atunci când vorbim despre mandate de arestare preventivă, despre mandate de interceptare, toate aceste lucruri nu pot fi făcute de procurori fără mandat, o autorizaţie emisă de un judecător. Nu putem să facem aceste lucruri singuri”.

Cazurile sunt cântărită în funcţie de prejudiciu şi de greutatea probelor.

Kovesi s-a opus puternic recentelor ordonanţe de urgenţă care ar fi dezincriminat anumite infracţiuni de corupţie şi care ar fi condus la eliberarea a zeci de oficiali din închisoare.

Ea apreciază că modificările ar fi avut un impact în unul din trei cazuri la nivelul DNA.

”Începând de acum va exista un risc uriaş la adresa sistemului judiciar, zilnic”, subliniază ea.

”Pentru că zilnic putem afla despre o nouă modificare, putem afla despre modificări ale jurisdicţiei noastre sau poate că biroul nostru poate fi dizolvat şi să nu mai existe”, declară Kovesi pentru BBC.

Kovesi, pentru Euronews: Campania anticorupție se confruntă cu atacuri incredibile


În noiembrie 2017, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a vorbit într-un interviu pentru Euronews despre „atacuri incredibile” la adresa sistemului judiciar, pe fondul încercărilor de a elimina corupția din România.

Laura Kovesi a declarat, într-un interviu acordat acestui post de televiziune, că mai mulți politicieni și oameni de afaceri se opun campaniei anticorupție. Declarațiile survin într-un context în care parlamentarii români dezbat un proiect de lege care ar putea pune sistemul judiciar sub control politic, plan care a generat proteste de stradă și a fost criticat de magistrați și de președintele Klaus Iohannis, notează Euronews, potrivit Agerpres.

Kovesi a afirmat că, dacă va fi adoptată, legea respectivă va avea un impact negativ serios asupra independenței justiției și va aduce activitatea procurorilor sub control politic. "Va duce la subordonarea politică a procurorilor și ar putea submina serios lupta anticorupție. În opinia mea, independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci un principiu fundamental într-o societate democratică", a spus Kovesi. "Doar o justiție independentă ca sistem poate asigura un proces corect; doar o justiție independentă poate asigura aplicarea legii în mod egal pentru toată lumea", a adăugat ea.

Din 2013, DNA a trimis în judecată pentru corupție 68 de oficiali, între care un premier, doi vicepremieri, 11 miniștri și 39 de parlamentari, mai notează Euronews. Kovesi a menționat că independența justiției a stat la baza condamnării a aproape jumătate dintre acești oficiali.

Ea a subliniat că "anchetele DNA au fost primite cu multă speranță și încredere de societatea" românească, deși "este adevărat și că au mobilizat un întreg sistem format din politicieni și oameni de afaceri care se simt amenințați și care sunt interesați să-și mențină controlul asupra resurselor publice".

"De aceea întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, de la știri false la contractarea de companii specializate în intimidare și hărțuire", a mai declarat șefa DNA.

Guvernul român nu a răspuns la solicitarea Euronews de a comenta aceste afirmații, precizează Euronews.

Pe aceeași temă