Video Depresurizarea la un avion de pasageri: cât de periculoasă este și ce se întâmplă după mesajul Mayday. Explicațiile unui pilot
Depresurizarea unei aeronave este o situație de urgență care impune activarea imediată a procedurilor internaționale de siguranță, inclusiv transmiterea mesajului Mayday și coborârea rapidă la o altitudine sigură. În contextul incidentului de pe Aeroportul Otopeni, pilotul Cezar Osiceanu a explicat pentru Digi24 cât de periculoasă poate fi pierderea presiunii în cabină la altitudine mare, ce riscuri implică pentru echipaj și pasageri și cum funcționează sistemele redundante care previn o tragedie.
Potrivit pilotului, cazul avionului care s-a reîntors pe Aeroportul Henri Coandă după ce echipajul a semnalat o problemă de presurizare se încadrează în categoria alertelor majore din aviație. Aeronava a aterizat în siguranță, iar ulterior și-a reluat zborul spre Egipt.
„Trebuie să facem o corecție foarte importantă. Acest caz special intră în categoria mesajelor de Mayday, adică gândiți-vă că avionul respectiv se depresurizează brusc, el trebuie să coboare imediat de urgență”, a explicat Cezar Osiceanu.
El a detaliat riscurile asociate unei depresurizări la altitudine mare și intervalul extrem de scurt în care echipajul trebuie să reacționeze.
„În funcție de înălțimea la care se află se poate instala mai repede sau mai încet hipoxia, adică avem de-a face cu un interval de câteva secunde, de 10 secunde, să spunem, dacă e la vreo 14.000 m până la maximum un minut, dacă este mai jos, undeva la 9.000–7.000 m”, a precizat pilotul.
Ce înseamnă mesajul Mayday
Osiceanu a subliniat că, odată transmis mesajul de Mayday, se activează automat toate structurile de intervenție de la sol.
„Procedura de alertare este o procedură internațională obligatorie de urmat. În momentul în care s-a lansat mesajul de Mayday, din acel moment organele de dirijare de la sol alertează toate sistemele – medicale, pompieri, vamă, poliție și așa mai departe – care trebuie să fie pregătite în cazul posibil al producerii unei catastrofe. Deci, din punctul acesta de vedere, a fost totul ca la carte,” a explicat acesta.
Pilotul a transmis că există două tipuri de depresurizare, rapidă și lentă, iar cea din urmă poate fi extrem de periculoasă dacă nu este observată la timp.
„Ca să înțeleagă lumea ce înseamnă depresurizare lentă, trebuie să ne aducem aminte de cazul companiei Helios, în care un avion aflat la altitudinea de croazieră a avut o depresurizare lentă. Piloții au leșinat, n-au mai putut să răspundă la convorbirile radio”, a spus el.
El a amintit că aeronava respectivă s-a prăbușit după ce a rămas fără combustibil, în condițiile în care pilotul automat era cuplat.
„Când s-a terminat combustibilul, s-a prăbușit avionul”, a adăugat acesta.
De la Mayday la PAN-PAN
În cazul incidentului de pe Otopeni, după coborârea la o altitudine de siguranță și stabilizarea situației, nivelul de alertă a fost redus.
„În momentul în care echipajul constată acest lucru trebuie să comunice imediat sub indicativul de Mayday. Ulterior, după ce au ajuns la înălțimea de siguranță de aproximativ 3.000 m și nimeni nu a pățit nimic, avionul era în stare controlabilă. Mesajul de Mayday se transformă în mesaj PAN-PAN, de urgență, dar nu de urgență atât de mare”, a spus acesta.
Cezar Osiceanu a mai menționat și că aeronavele comerciale sunt prevăzute cu sisteme redundante tocmai pentru a face față unor astfel de situații.
„În aviație există întotdeauna, absolut toate mecanismele, sistemele și așa mai departe sunt dublate. În cazul sistemului de presurizare există o comandă, două comenzi automate și o comandă manuală. În momentul în care cedează un sistem de presurizare, se trece automat pe celălalt sistem de rezervă”, a explicat el.
Dacă nici sistemele automate nu funcționează, se poate interveni manual.
„Antrenamentul pe care îl fac piloții o dată la șase luni include în mod obligatoriu o coborâre de urgență cu depresurizare rapidă, ca echipajul să fie pregătit pentru astfel de situații”, a declarat pilotul.
În ceea ce privește manevra de așteptare înainte de aterizare, pilotul a explicat că aceasta este necesară pentru reducerea greutății aeronavei.
„Trebuie să vă gândiți că el trebuie să consume din combustibilul aflat la bord. Și a zburat în zona de așteptare circa o oră și ceva, tocmai pentru ca avionul să poată veni la aterizare cu o greutate care să-i permită acest lucru”, a mai spus el.
Aeronava a aterizat în siguranță, iar ulterior și-a reluat zborul.
Editor : Ș.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
