Desființarea Pilonului II, controlul partidelor asupra electoratului

Data publicării:
Lucian Croitoru
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

Lucian Croitoru, consilieral guvernatorului BNR, crede că dincolo de a fi o sursă de bani pentru un buget peticit, desființarea Pilonului II are un alt mare merit: asigură controlul anumitor partide politice asupra electoratului dependent de redistribuire.

Desființarea Pilonului II este esențială pentru atingerea unui scop important, anume menținerea unui grad înalt de dependență a oamenilor de redistribuirea de la buget. Acest scop nu este neapărat scopul elitei conducătoare în general, spune consilierul guvernatorului Mugur Isărescu într-o postare pe blogul personal.

”În virtutea acestei ideologii, motivul nevoii imediate de bani la buget, menționat mai sus, este numai conjunctural primul în ordinea motivelor pentru care autoritățile râvnesc la Pilonul II. Motivul adevărat vizează termenul lung și este mai profund. Desfiinațarea Pilonului II servește foarte bine scopul general al elitei noastre, ca statul să-și întărească rolul central în administrarea economiei”, spune el.

În atingerea acestui scop general, elita noastră are o multitudine de mijloace, în care desfiinațarea Pilonului II nu joacă în mod necesar un rol primordial. Dacă ar fi numai acest motiv – creșterea rolului statului în economie – probabil că nici guvernele de dreapta nici cele de stânga nu ar fi stringent interesate de desființarea Pilonului II.

Desființarea Pilonului II este însă esențială pentru atingerea unui alt scop, și anume menținerea unui grad înalt de dependență a oamenilor de redistribuirea de la buget.

Unele partide sunt mai vulnerabile la această idee decât altele. explică Crotioru. ”Acest scop nu este neapărat scopul elitei conducătoare în general. Această elită este formată atât din oameni care se autoetichetează ca fiind de dreapta, cât și de oameni care sunt de stânga. Ei sunt similari în acțiunile lor atunci când e vorba de creșterea cheltuielilor sociale, dar se deosebesc prin aceea că, în limitele ideologiei menționate, cei de dreapta favorizează mai mult forțele pieței. Având în vedere această distincție, rezultă că obiectivul menținerii unei dependențe mărite de redistribuirea de la buget este esențial pentru menținerea poziției dominante pe scena politică a partidelor care favorizează redistribuirea în detrimentul pieţelor”.

Dacă ar desființa Pilonul II, guvernarea actuală ar beneficia într-un moment dificil de resurse suplimentare pentru buget și, mult mai important, ar asigura o cale prin care să refacă dependența de redistribuire pe care crearea Pilonului II a slăbit-o și va continua să o slăbească mai departe dacă va crește în importanță, conform angajamentului inițial luat de autorități, dar nerespectat, de a crește contribuția la Pilonul II la 6 la sută din salariul brut (țintă care trebuia atinsă în 2016), de la 5,1 la sută cât este în prezent, crede Croitoru.

Pilonul I aduce voturi

Pe măsură ce Pilonul II, alături de schemele benevole private (Pilonul III) se dezvoltă, ponderea Pilonului I în asigurarea pensiilor scade. Acest aspect este important într-o societate în care stânga politică se bizuie pe dependența de redistribuirea de la buget pentru a obține voturi. Scăderea importanței Pilonului I echivalează cu pierderea viitoare de voturi. În Pilonul I sunt cuprinși toți cei care au astăzi aproape 45 de ani sau mai puțin, și o parte dintre cei care au între 45 și 55 de ani. Dintre aceștia relativ mulți sunt dependenți de redistribuire, dar dependența lor de redistribuire este deja mai mică comparativ cu a celor ale căror pensii depind în întregime de Pilonul I.

Hibele statului român

Acum putem spune mai clar că miza pentru naționalizarea Pilonului II, total sau parțial este foarte mare nu atât prin sumele cu care ar intra în schema publică de pensii, ci prin implicațiile pe care le are în menținerea unui grad înalt de dependență de redistribuirea de la buget pe ruta pensiilor. Privită în dinamică, aceasta este miza reală a acaparării Pilonului II de către un stat în care elita conducătoare crede că statul trebuie să aibă un rol central în administrarea economiei, guvernele au un grad scăzut de integritate, drepturile de proprietate sunt slabe, ca și instituțiile, regulile fiscale se schimbă cu frecvență mare, iar legislația are multe prevederi neclare, incoerente între ele și dedicate unor grupuri de interese (părtinitoare).

Întreaga expunere a consilierului guvernatorului BNR este disponbilă aici.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri