Mai multe state europene, inclusiv România, au fost vizate, în cursul anului 2024, de diferite acţiuni de „sabotaj”, specifice arsenalului de tehnici hibride folosite de Federaţia Rusă, se arată în raportul de activitate pentru anul trecut publicat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. DIICOT precizează că Rusia nu mai trimite agenţi instruiţi, ci recrutează contractori aleatoriu, contra cost. DIICOT constată, de asemenea, o schimbare a comportamentului grupărilor specializate în criminalitatea organizată pe fondul schimbărilor tehnologice şi al războiului din Ucraina.
„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât şi alte ţări europene au fost vizate de diferite acţiuni de «sabotaj», specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federaţia Rusă îl folosea în România, precum şi în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică. Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deşi evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informaţii ruse”, se arată în raportul DIICOT pentru anul 2024, potrivit News.ro.
Structura specializată în combaterea terorismului constată o schimbare a tacticilor Rusiei.
„Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor - Rusia nu mai trimite agenţi instruiţi, ci recrutează contractori aleatoriu, contra cost. Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură şi de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, se mai arată în documentul citat.
Parchetul subliniază şi o schimbare a comportamentului grupărilor specializate în criminalitatea organizată pe fondul schimbărilor tehnologice şi al războiului din Ucraina.
„Comparativ cu anii precedenţi se constată o dezvoltare ascendentă a crimei organizate, favorizată, în special, de evoluţia tehnologică şi internaţionalizarea accentuată, dar şi o transformare în evoluţia grupărilor de criminalitate organizată autohtone, determinată de declanşarea, în proximitatea României, a conflictului armat dintre Federaţia Rusă şi Ucraina. Acest context a generat modificarea comportamentului infracţional al grupărilor criminale, sub aspectul arealelor şi modurilor de operare, în sensul că grupările de criminalitate organizată îşi diversifică portofoliile infracţionale, pentru a se adapta transformărilor din mediul social şi economic. Această versatilitate implică, în mod necesar, o acţiune adecvată şi coerentă a statului, pentru contracararea eficientă a crimei organizate”, se mai arată în raportul DIICOT.
Editor : Liviu Cojan
