Sari la conținut
News Alert

8 din 10 din elevi, nemulțumiți de materiile predate la școală

Manualele de azi sunt atât de depăşite, încât şi graniţele sunt greşite. Lumea s-a schimbat de o mie de ori între timp, nu şi cartea şcolară românească. Acum, există un plan: la toamnă, manualele ar urma să înceapă călătoria către zilele noastre. Dar au drum lung de parcurs. Mai mult, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Părinţilor din Învăţământul Preuniversitar spun că, în acest moment, 80% dintre şcolari sunt nemulţumiţi de materiile predate.

În anul 1998, când au fost concepute, Gheorghe Hagi era căpitanul echipei naţionale de fotbal, preşedintele ţării era Emil Constantinescu, Miron Cozma pregătea ultima mineriadă, Harry Potter se pregătea să cucerească lumea, iar 99,99% dintre români nu aveau telefoane mobile. 

„Acele manuale au fost obiecte ale licitaţiilor din 1995 - 1998. Este firesc ca ele să fie cu toate depăşite fizic, moral, să nu mai îndeplinească aşteptările acestui moment”, a explicat redactorul coordonator la o editură de manuale, Anca Munteanu. 

Astăzi, Harry Potter are 18 ani, trei sferturi dintre români au cel puţin un smartphone, mulţi copii învaţă pe tablete, iar pentru rezolvarea temelor folosesc internetul. Iată ce spun copiii: 

„În cărţi, mai ales în cărţile vechi, sunt cuvinte care nu se mai vorbesc astăzi. Şi pe internet sunt cuvinte pe care noi, copiii, le putem înţelege mult mai bine. Şi mi se pare mult mai uşor.”

„E foarte simplu să accesezi internetul, acum. Dacă ar fi după mine, nu ar mai exista cărţi.”

„Dacă te uiţi în cărţi afli chestiile din anii 1900.”

În epoca internetului şi-a pregătirilor de turism pe Marte, elevii români sunt obligaţi de stat să înveţe tot despre Ştefănucă, Mitruţ, tătari şi stejarul din Borzeşti, la fel ca și părinţii lor. Mai mult, din manualul gimnazial de Geografie, de exemplu, află că România nu este încă o ţară membră a Uniunii Europene şi se învecinează la sud-vest cu Iugoslavia.

„E un soi de bovarism şcolar care se manifestă în momentul de faţă, în tot ceea ce înseamnă sistemul educaţional din România”, a explicat psihopedagogul Robert Florea de la Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE).

„Copiii vin, pur şi simplu, dărâmaţi fizic acasă. Nu există o interacţiune. Copiii îşi doresc o interacţiune mai mare între profesori şi ei. Nu-şi doresc decât să fie folosiţi pe post de memorator”, a adăugat Iulian Costache, președintele Federației Părinților din Învățământul Preuniversitar din România.

Conform ultimei analize Eurostat, ponderea elevilor care au abandonat şcoala în ultimii trei ani a crescut constant: 17,3%, în anul 2013, 18,1%, în anul 2014 şi 19,1%, în anul 2015.

„Ar trebui ca ministerul să fie primul care îşi pune această problemă. Şi care nu lasă 20 de ani manualele să rămână pe piaţă. Din păcate trăim într-o lume profund incorectă pentru elevi, din punctul ăsta de vedere”, a explicat Anca Munteanu.

„Copiii se duc la şcoală şi se întorc nefericiţi. Deci este clar că trebuie să umblăm la programă, trebuie adaptată cerinţelor actuale”, a adăugat Iulian Costache. 

Criticaţi din toate părţile, oficialii ministerului Educaţiei anunţă că din toamna viitoare sistemul de învăţământ se va modifica radical, iar în clasele gimnaziale vor apărea manuale noi.

„Vorbim despre o abordare centrată pe competenţe ale elevului. În principiu ne dorim un elev care să ştie să comunice, un elev care ştie să înveţe, un elev care îşi asumă anumite responsabilităţi în şcoală, în comunitate, în familie”, a explicat Magdalena Balica, directorul adjunct al Institutului de Științe ale Educației. 

Manualele claselor gimnaziale vor intra în sistemul educaţional, în etape. Primii care vor studia materiile noii metodologii vor fi elevii care intră anul viitor în clasa a cincea. Ulterior, tot ei vor primi noi manuale, an după an, în clasele a şasea, a şaptea şi a opta.

„Generaţia care intră în clasa a V-a anul viitor va avea şi în clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-a noi programe şcolare şi, în consecinţă, şi noi manuale. Noile programe şcolare vor arăta cu totul diferit faţă de cele elaborate acum 17 ani”, a precizat directoarea adjunctă a Institutului de Științe ale Educației. 

În România actuală, statul nu are sub control nici măcar concursurile şcolare. Din cauză că pot fi organizate de orice SRL, unele competiţii destinate grădiniţelor sau claselor primare devin toxice pentru educaţia copiilor. Într-un exerciţiu tipărit în broşura concursului „Amintiri din Copilărie", de exemplu, un copil de culoare, aflat lângă o familie caucaziană este considerat de autor un intrus.

„Copiii de vârsta lor nu prea cunosc chestia asta cu rasismul, cu astea... Şi îi învaţă, oarecum, să vadă pe cineva diferit”, a spus tatăl unui copil. 

„Cred că la grădiniţă ar trebui să se comporte lumea normal şi cu cel negru şi cu cel bogat şi cu cel sărac”, a adăugat un alt părinte.