Ce ar putea învăța România din exemplul francez de reformă a educației?
Sistemul de învăţământ românesc are nevoie de resuscitare rapidă. Se mai aude, din când în când, câte un zvon despre o nouă reformă în educaţie. Avem nevoie de o reformă reală şi asta cât mai repede cu putinţă. De curând, Parlamentul României a adoptat o lege prin care grădiniţia devine obligatorie de la 5 ani. Este cam singura măsură luată în ultimul timp în ceea ce priveşte reforma educaţională românească. Însă până acolo avem nevoie de o investiţie majoră în pregătirea profesorilor şi de o modernizare a programelor şcolare, asta aşa, ca un pachet elementar, pentru că lipsa acestora se vede cel mai bine în rândul tinerilor care se pregătesc să iasă pe piaţa muncii.
Avem un deficit enorm de competenţe şi mai nou am început să avem şi un deficit de muncitori necalificaţi. Săptămâna aceasta am avut rezultatele de la BAC 2018, care sunt mai slabe de la an la an. O treime nu l-au promovat. În plus, mulţi dintre ei se pierd pe drum şi nici măcar nu ajung la această fază. Asta pentru că sistemul de învăţământ nu îi stimulează în niciun fel. România este încă departe de standardele europene şi poate că nu ar fi rău se luăm exemplul altor ţări.
Citiți și: BAC-ul și remunerația după... competențe (analiză Business Club)
Din 1990 şi până acum, aproape fiecare ministru al Educaţiei din România a început o reformă. Niciun proiect nu a vizat întregul sistem de învăţământ, iar rezultatele sunt discutabile. A apărut clasa zero și s-a schimbat modul de desfăşurare a examenului de bacalaureat. Poate că România ar trebui, totuşi, să urmeze exemplul Franţei. Ţara în care prima universitate a fost deschisă acum aproape 850 de ani îşi reformează din temelii sistemul de educaţie.
Macron și reforma educației în Franța: Școala obligatorie de la 3 ani
În doar o jumătate de an, Franţa e pregătită deja să implementeze un al doilea set de reforme în sistemul educaţional care îi vizează pe cei cu vârste fragede, după ce în februarie a schimbat din temelii modelul bacalaureatului.
Într-o școală primară dintr-un cartier din sudul Parisului, un profesor îi întreabă pe elevii din clasa I cum se scrie corect. Cei entuziasmaţi, de 6 şi de 7 ani, ridică mâna şi răspund corect. Toţi cei 10 elevi sunt plini de încredere după un an întreg într-o clasă cu aproape jumătate din numărul elevilor care sunt în mod normal în școlile primare franceze.
Această şcoală este una dintre cele aproximativ 4000 de instituţii de învăţământ din zonele defavorizate, unde numărul de elevi a fost redus la jumătate pentru cei care învăţă în clasele primare, ca urmare a reformelor pregătite de preşeditentele francez Emmanuel Macron. El a propus să reducă inegalitatea în educaţie şi să pregătească elevii mai bine pentru piaţa muncii. Iar profesorii, deşi au fost reticenţi la început, acum descriu reformele ca fiind un adevărat succes. Spun că elevii din primul an au învăţat să citească şi să scrie mult mai rapid comparativ cu cei din anii precedenţi.
„Cu cât mai puţini elevi, cu atât înseamnă că ai mai mult timp pentru toată lumea. Poţi să îi acorzi mai mult itmp unui copil, astfel încât să treacă mai uşor peste unele lucruri. Îl poţi scoate din grup pentru a face un exerciţiu individual. De exemplu, în matematică, facem asta foarte des”, spune Sebastrien Ducoroy, profesor.
Noile reforme ale preşedintelui francez Emmanuel Macron vizează integrarea socială mai rapidă prin măsuri ce variază de la obligativitatea şcolarizării de la trei ani în loc de şase şi chiar interzicerea telefoanelor mobile în clasă, precum şi încurajarea studierii limibilor străine.
„Dacă vrem să combatem inegalitatea socială, trebuie să luptăm în primul rând cu inegalitatea în educație și în special în rândul celor mai tinere grupuri de vârstă, deoarece inegalitatea numărul unu este limbajul. Când ajung la grădiniță, copiii nu se află în aceeași situație de dezvoltare a limbii, care depinde de educaţia de acasă, iar școala este acolo pentru a compensa acest lucru. De aceea am decis că școala va fi obligatorie de la vârsta de trei ani”, a explicat ministrul educației din Franța, Jean-Michel Blanquer.
Însă nu toate planurile de reformă ale preşedintelui francez au fost pe placul populaţiei. La începutul anului, studenţii au protestat, nemulţumiţi fiind de introducerea unor cerințe de intrare la Universităţi mai puţin selective. Aceştia şi-au exprimat scepticismul cu privire la modificările aduse pe motiv că se concentrează doar pe o mică parte a sistemului de învăţământ din Franţa. Însă, pentru moment, planurile de educație ale lui Macron par să fie pe drumul cel bun.
Citiți și: Ce planuri de viitor are un elev care a luat 10 la Bac, după ce a absolvit liceul cu 10 pe linie
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
