Cine sunt cei mai apreciați profesori

Educația este fundamentul unei națiuni. Profesorii demni de respect și de admiraţie sunt considerați de mulți stâlpii societății, cei care contribuie la un viitor mai bun al țării. Proiectul Merito prezintă o parte dintre acești profesori excepționali, cei care au ales să-și facă meseria din pasiune și cu suflet, cei care pot inspira schimbări pozitive la nivelul întregului sistem educațional. Ei au fost selectați în urma unei analize atente a informațiilor primite direct de la alți profesori, părinți și elevi sau foști elevi.

Adriana Berindeie, învăţătoare, Şcoala Primară din Valea Mică, jud. Alba

Berindeie are 26 de ani la catedră, dar niciodată n-a simțit o mulțumire aparte, n-a spus „vai, anul ăsta a fost nemaipomenit, am făcut tot ce s-a putut cu copiii”, și tocmai starea asta de nemulțumire o hrănește -

E greu s-o urmărești de pe margine pe învățătoarea Adriana Berindeie, un țâr de femeie de 46 de ani, „40 de kile” și 1,54 m, trecând natural de la o dictare cu fetița din clasa I, la ecuații simple cu cei doi băieți din clasa a II-a (dintre care unul e al ei) și la împărțiri mai complicate cu cei de-a IV-a. Toate în același timp, fără să se încurce și fără să piardă șirul. Iar copiii îi știu ritmul și nu rămân nici ei în urmă. E o sincronizare aproape perfectă între ea și cei 10 elevi, de la Clasa Pregătitoare până la a III-a, o sincronizare pe care în fiecare toamnă – când îi vin copii noi, iar dintre cei vechi îi pleacă – o construiește aproape de la zero.

Dan Solcan, profesor de Istorie, Colegiul Naţional „B.P. Haşdeu”, Buzău

 Solcan predă istoria la Colegiul din Buzău din 1993, iar la opționalul „Elemente de istorie și de civilizație universală”, pe care l-a inițiat anul trecut, spune că vrea să îi ajute pe elevi să prindă ceva din parfumul și valoarea unui loc. Uneori, asta înseamnă să cânte diverse imnuri. S-au uitat la un fragment din filmul Night on Earth ca să înțeleagă New Yorkul, au comentat cum a câștigat Barack Obama alegerile din 2008 cu ajutorul new media, sau au despicat în patru Afacerea Watergate.

Pregătirea unei lecții, fie ea pentru ora de istorie sau pentru opționale, poate să-i ia și două luni. Pentru că îi place și munca de cercetare, Solcan scormonește internetul, caută în cărți și pe Facebook, citește comentarii pe marginea temei. Chiar și lecțiilor făcute acum șapte ani le aduce mereu îmbunătățiri: „Caut un text nou de analizat, o metodă de a le explica mai bine”.

Daniela Ceredeev, profesoară de Limba şi Literatura Română, Şcoala Gimnazială din Vatra Moldoviţei, jud. Suceava

A câștigat cinci premii naționale pentru activitățile de voluntariat și a fost decorată chiar de președintele Klaus Iohannis. De multe ori pe podium a fost singurul profesor de la sat, iar ea a văzut asta ca o încurajare să facă mai mult, mai bine.

Daniela Ceredeev își trage scaunul în stânga catedrei și începe să citească cu intonație, pe roluri, nuvela Vestitorii, de Mihail Sadoveanu. E ora de română la clasa a V-a, în școala din satul sucevean Vatra Moldoviței, și din pupitrele albe, pictate cu flori roșii și așezate în U, cei 14 elevi ascultă fermecați. Căciuli mari de Moș Crăciun învelesc spătarele scaunelor, iar în mijlocul clasei un covor roșu, pufos, acoperă parchetul.

Daniela Lica, profesoară de Informatică, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”,Ploiești

Lucrând cot la cot cu elevii, a construit în ani acest mini-Silicon Valley prahovean, unde copiii cer să vină și vara la pregătire și o sună cum se întoarce din concediu: „Doamna, când începem?”.

Cum intri în Colegiul Național „I. L. Caragiale” din Ploiești, n-ai cum să nu te oprești în dreptul panourilor nesfârșite cu olimpici la română, fizică, biologie, chimică, informatică. Vârf de listă pe unul dintre ele, cu o poză tip buletin în care apare un elev brunet, tuns periuță: Mircea Pașoi, Argint la Olimpiada Internațională de Informatică, 2005, clasa a XI-a. (Câțiva ani mai târziu, co-fondatorul unui agregator de știri cumpărat de Twitter.) Profesor: Daniela Lica.

Dumitrel Toma, profesor de Filosofie, Liceul „Danubius”, Călăraşi

Nu și-ar dori să predea la un colegiu național și i se pare nedrept că mulți profesori buni pleacă din liceele tehnologice – deși elevii de aici au mai mare nevoie de ei.

„Empatia este un procedeu imaginativ”, le spune profesorul Dumitrel Toma celor 16 elevi de la a X-a C, așezați în cerc, cum se-ntâmplă deseori la orele de psihologie. Apoi, le propune să-i dea exemple de momente în care devin empatici. „Când cineva își rupe piciorul și-ncerci să-ți dai seama cum se simte el”, răspunde un puști. Alții aduc vorba de importanța de a fi alături de cei care au pierdut oameni dragi. În mijlocul lor, profesorul, un bărbat de 39 de ani în blugi și-un sacou negru peste cămașa în carouri, le amintește de atentatul de la Berlin și de asasinarea ambasadorului Rusiei la Ankara, evenimente care avuseseră loc cu o seară în urmă.

Genelia Petrescu, profesoară de Biologie, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova 

Până acum, elevii ei au câștigat 40 de premii și mențiuni la Olimpiada Națională și câte o medalie de aur, argint și bronz la Olimpiada Internațională (singurul aur câștigat vreodată de România la acest nivel). Premiile elevilor săi au adus și bani școlii, cu care profesoara a dotat laboratorul de biologie: 15 microscoape electrice și 25 optice, tabla smart, două laptopuri.

Domnica Boboc, învățătoare, Școala 149, București .

Domnica Boboc are 43 de ani. Înfățișarea ei pare mereu corectă și calculată: pantaloni negri, pantofi cu talpă plată, geacă bej până în talie, păr castaniu, ușor ondulat, până la umeri, unghii tăiate scurt și fără ojă, fără machiaj. Doar ochelari, ruj și niste dinți incredibili de albi, cu strungăreață. Ține mereu spatele drept și vorbește repede, tare și clar. 

Ca să facă orele mai atractive și școala, în general, o experiență plăcută, din 15 septembrie până în 20 iunie, Domnica Boboc e tot timpul cu gândul la cum să simplifice și să clarifice materia. Le inventează experimente la orele de științe, le proiectează filme despre războaiele daco-romane la istorie, le arată poze din vacanța în Grecia, și apoi le povestește despre democrație, Atena și maraton. La sfârșitul orei îi întreabă mereu ce li s-a părut interesant, ca să se asigure că au înțeles și că au rămas cu ceva. Îşi provoacă elevii să vină cu informații pe care ea nu le-a spus la oră. Nu întâmplător îi spune bibliotecara că„ „numai ai ei” vin mereu să ceară cărți.

Învățătoarea vrea să le dea tuturor șansa la o educație de calitate. Iar asta, spune ea, înseamnă inclusiv să-i învețe „de ce nu e bine să arunce pe jos, de ce e important să petreacă zece minute în tihnă cu mama”.

Deși are 25 de ani de experiență, învăţătoarea nu se gândeşte la pensie. Nu s-a plictisit și nu a obosit.

Alți profesori menționați în proiectul Merito: 

Mariana Rusu, învăţătoare, Liceul Teoretic „Gheorghe Șincai”, Cluj-Napoca

Simona Ivaşcu, profesoară de Fizică, Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, Timişoara

Vasile Solcanu, profesor de Matematică, Şcoala Gimnazială din Bogdăneşti, jud. Suceava

Cătălina Cocan, profesoară de Limba Engleză, Şcoala Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod”, Cluj-Napoca

Corina Ciucu, profesoară de biologie, Colegiul Unirea, Focșani

Eva Pintea, profesoară de economie, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian”, Alba Iulia

Liliana Grigoriu, profesoară de fizică, Colegiul „Unirea”, Focșani

Liliana Mursa, învățătoare, Școlii Gimnaziale „Avram Iancu”, Abrud

Lucian Oprea, profesor de fizică, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, Constanța

Monica Mocanu, profesoară de matematică, Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu”, Buzău

Dorin Fiscutean, profesor de geografie, Colegiul Național, Iași

Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați

Paula Ciucur, profesoară de ştiinţe socio-umane, Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu