Idee abandonată în 2010 la presiunea părinţilor, reluată acum: clasa a IX-a la gimnaziu

Aproape 2.000 de persoane, reţinute în Franţa după extinderea protestelor din licee la universităţi

Învățământ de stat cu bani de acasă. „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” pun presiune pe părinți

Diferențe majore între școala japoneză și cea din România: Elevii nu sunt scoși la tablă, nu dau teze. Tot ei fac curățenie

Ce spune directoarea unui cunoscut liceu din București despre reintroducerea uniformei școlare obligatorii

O navă cargo, abandonată după un atac rusesc cu dronă lângă Odesa, plutește în derivă între România și Bulgaria de două luni

Incidentul FlyDubai: Lupul singuratic voia să izbească avionul de un turn de locuințe din Tel Aviv

Csoma Botond, reacție la scenariul lui Băsescu privind candidatura Mirabelei Grădinaru: „Cred că a făcut o glumă”

Mesajul lui Nicușor Dan după ce susținătorii lui Călin Georgescu i-au cântat „veșnica pomenire” lui CTP

„S-ar putea să avem o candidată la prezidențiale, Mirabela Grădinaru”. Băsescu: „A învăţat mersul pe covoare prin toate capitalele”

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, reia o idee care a fost respinsă în 2010, cea a mutării clasei a IX-a, de la liceu la şcoala generală. Într-un interviu acordat pentru Agerpres, ministrul crede că această modificare i-ar ajuta pe copiii de la ţară care nu îşi permit să mai continue studiile după clasa a VIII-a.

Adrian Curaj, ministrul Educaţiei: „Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinţi, dar trebuie să meargă la liceu şi familia nu are resurse. Aproape 25% din aceşti copii renunţă şi îi pierzi aproape definitiv. Clasa a IX-a să rămână acolo, în comunitatea lui. Când termină clasa a IX-a, copilul are vârsta potrivită să semneze un contract de ucenicie, reuşeşte să meargă într-un sistem dual cu sens” .

Un abandon de 25% înseamnă că, anual, 50.000 de copiii rămân cu doar opt clase şi au şanse mici să îşi găsească o slujbă, cu o calificare. Nici cu nouă clase de gimnaziu nu ar avea prea mult succes pe piaţa muncii, însă, imediat cum ar împlini 16 ani ar putea să caute un post de ucenic. Potrivit codului muncii, ucenicia se plăteşte, parţial din banii statului, iar în perioada contractului cuprins între unul şi trei ani, tânărul învaţă o meserie care îl poate ajuta mai departe să găsească un loc de muncă pe termen lung.

Cum România trece printr-o criză de meseriaş, din ce în ce mai multe companii sunt dispuse să organizeze stagii de ucenicie. Mai ales cele care au în spate investitori din Germania şi Austria, ţări unde conceptul de instruire la locul de muncă este foarte bine dezvoltat.

O anchetă realizată de UNICEF în România anului 2012 arată că majoritatea tinerilor care au abandonat şcoala din lipsa banilor spun că şi-ar fi dorit măcar o diplomă de zece clase tocmai pentru a avea mai multe şanse la angajare. Gimnaziul prelungit pâna în clasa a noua ar fi ca o soluţie de compromis pentru ei. Acea clasă în plus ar fi un pas înainte chiar dacă nu ar compensa anii de liceu. Ideea mutării clasei a IX-a la şcoala generală era promovată încă din 2010 de ministrul Educaţiei de atunci, Daniel Funeriu. Ba chiar a fost introdusă pentru o scurtă perioadă în lege. Dar, la presiunea sindicatelor, sistemul a rămas neschimbat. S-au opus acestei idei şi asociaţiile de părinţi care au susţinut că profesorii din şcolile generale nu sunt pregătiţi să predea materia de clasa a IX-a.