Învăţământ cu public ţintă
Universităţile îşi găsesc studenţi la fel cum îşi găsesc şi magazinele clienţi. Învăţământul din Occident împrumută din arsenalul business-urilor tactica publicităţii ţintite. Pentru a-şi maximiza şansele să nu recruteze studenţi care se lasă de şcoală în primul an, universităţile construiesc profilul digital al candidatului perfect. Pentru unii asta înseamnă să aibă înclinaţie către antreprenoriat, pentru alţii să fie catolic. Toate informaţiile despre mii şi mii de potenţiali studenţi sunt de vânzare. Rezultatul - dintre recrutaţi, ponderea celor care termină facultatea creşte. Şi cresc şi încasările facultăţii fiindcă sunt plătiţi toţi anii, nu doar unul.
Pentru a creşte ponderea studenţilor care se ţin de şcoală, universităţile încearcă să îşi dea seama întâi cine a avut succes în anii trecuţi. The Atlantic dă exemplul universitaţii Saint Louis din Statele Unite care a luat la puricat informaţiile cu ultimele trei generaţii de absolvenţi pentru a identifica un model. Din bazele de date au fost selectaţi cei care au terminat facultatea la timp şi au declarat că au fost foarte satisfăcuţi de studiile făcute.
S-a observat că majoritatea erau concentraţi pe câteva domenii de studiu: business, sănătate şi ştiinţe şi că foarte mulţi erau catolici.
Apoi cu ajutorul datelor de la companiile ce organizează echivalentul bacalaureatului din America, universităţile au putut alege candidaţii care se apropiau cel mai mult de profilul studentului pe care şi-l doresc. Atunci când se înregistrează pentru a susţine examene precum SAT tinerii primesc un lung chestionar în care sunt întrebaţi inclusiv dacă au făcut voluntariat, dacă au incercat să deschidă o afacere şi dacă ar prefera o facultate privată sau cu caracter religios. Pe baza răspunsurilor date de studenţi când s-au înregistrat la examen, cei de la Saint Louis University i-au putut selecta pe cei religioşi şi înclinaţi spre afaceri, despre care ştiau deja că tind să se ţină de şcoală.
Doar că faţă de anii trecuţi, facultatea a vrut să se folosească de date şi pentru a schimba puţin componenţa noii generaţii de studenţi. În mod normal se înscriau preponderent tinerii din statul Missouri, unde e şi campusul facultăţii, şi puţini alegeau să vină de departe pentru a studia la Saint Louis. Pentru a-i atrage pe cei din alte state, facultatea a selectat şi tineri care în chestionarul de înregistrare la examenele naţionale, au spus că le plac călătoriile. Către aceştia s-au trimis reclame online cu facultatea iar rezultatul e că acum mai puţin de o treime din studenţii de la Saint Louis vin din Missouri, iar doua treimi, din alte state. Abordarea seamănă practic cu algoritmii folosiţi de ebay pentru recomandarea unor produse.
Dar, în cazul universităţilor, are două mari probleme. Cum tot mai multe facultăţi folosesc seturile de date în procesul de recrutare, ajung în final să se bată pe aceeaşi studenţi. Mai mult, foarte mulţi tineri nu răspund la întrebările din chestionar sau răspund eronat. Întreg procesul de marketing ţintit depinde de calitatea datelor, aşa că dacă datele sunt false sau incomplete, încercarea facultăţii de a găsi studenţii ideali are marje mai mari de eroare.
FOTO: Gulliver/ Getty Images
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
