ISJ Covasna vrea subiecte diferite la Limba română pentru elevii minoritari faţă de elevii români

Şeful ISJ Covasna, Keresztely Irma, a declarat că inspectoratul a făcut o analiză pe baza rezultatelor obţinute la bacalaureat de elevii din judeţ, din care reiese, printre altele, şi faptul că majoritatea elevilor au avut probleme la proba de Limba şi literatura română, dar în schimb la Limba şi literatura maghiară au avut o promovabilitate foarte bună.

Aceasta apreciază că elevii maghiari, oricât s-ar strădui, nu au cum să-şi însuşească limba română la nivelul celor care o au ca limbă maternă.

Keresztely consideră că ar trebui ca elevilor aparţinând minorităţilor naţionale să le fie predată limba română după manuale şi programe speciale, iar la bacalaureat să primească subiecte diferenţiate, şi nu aceleaşi pe care le primesc elevii români.

Elevii maghiari au un examen în plus

Ea a mai menţionat că aceşti elevi trebuie oricum să depună un efort mai mare, pentru că ei mai au un examen în plus la bacalaureat, cel la limba maternă, pe lângă cele trei probe obligatorii, pe care le susţin elevii români.

Anul acesta, promovabilitatea la examenul de bacalaureat în judeţul Covasna este de 43,56 la sută, faţă de 42,74 la sută, cât era înainte de soluţionarea contestaţiilor.

Potrivit rezultatelor finale, la secţia maghiară, promovabilitatea este de 37,76 la sută, iar la cea română, de 55,53 la sută.

Politicienii nu se opun ideii

În august 2007, preşedintele Traian Băsescu susţinea, în timpul unei vizite în Covasna, necesitatea introducerii unui sistem special de predare a limbii române pentru copiii maghiari, ca şi cum limba română ar fi o limbă străină pentru ei. Traian Băsescu declara că unul dintre lucrurile pe care le-a sesizat în discuţiile purtate cu localnicii era legat de învăţarea limbii române de către copiii care provin din familii de maghiari.

Ideea a fost preluată doi ani mai târziu de Crin Antonescu, care susţinea, vorbind despre copiii etnicilor maghiari, că ar putea învăţa limba română, în primii ani de şcoală, ca pe o limbă străină, precizând că prin "limbă străină" înţelege altă limbă decât cea maternă, el adăugând că aceştia au interesul de a cunoaşte limba română.