Liceele obișnuite nu există în Italia. Cum a influențat piața muncii

Data publicării:
elevi italia

Cei mai mulţi dintre absolvenţii de liceu din România îşi aleg viitoarea meserie în ultimul moment. Şi indiferent dacă o fac la presiunea părinţilor sau pentru că li se pare că ar fi o variantă bănoasă, ajung să regrete. În Italia, de exemplu, copiii învaţă în primele clase să-şi descopere vocaţia pe care apoi o perfecţionează, pe parcursul multor ani.

- Cam ce materii studiați aici la liceul clasic?

- Facem Tehnica de dans clasic, avem laborator coreutic, dans contemporan, teorie și practică muzicală, apoi vin materiile obișnuite precum italiană, matematică.

- Deci teme să înțeleg că nu prea aveti.

- Avem, avem. Mie nu prea mi se pare. Ne străduim, ținând cont că avem un program diferit și ajungem acasă târziu. În jur de ora 20:00, pentru că nu locuim toți în Milano.

Tito Livio din Milano este singurul liceu clasic din Europa în care se studiază intensiv baletul și istoria artei, dar și limbi mai puțin obișnuite: greacă sau latină. În Italia, nu există licee obișnuite!

După ultima reformă au fost create câteva tipuri de licee. Avem câteva materii în comun: italiană, engleză, științe, istoria artei. Apoi fiecare liceu are materii specifice. La clasic avem latină și greacă, alții au filosofie intensiv. La științific au de exemplu mai multe ore de matematică de exemplu, sau fizică. Liceele coregrafice au discipline practice, de dans de exemplu. Avem mai multe tipuri de licee în Italia: clasic, științific, științe umane, coregrafic, artistic și lingvistic”, spune Nicoletta Russello, directorul adjunct al liceului.

În Italia, acolo unde învață și mulți copii ai românilor plecați la muncă, școala e altfel. Elevii rămân repetenți și în generală pentru absențe, învaţă sâmbăta, îşi evaluează profesorii, îşi descoperă de mici vocaţia iar la liceu se perfecţionează. Sunt încurajați să muncească, iar practica e obligatorie.

De alternanța dintre școală și muncă ce părere aveți?

- Este posibil să faci ori în Italia ori în afară. De exemplu noi doi am făcut în Dublin. Ceilalți (nr. prezenți) au făcut tot la Dublin. Poți să faci și în Italia, decizi tu cam în ce câmp ai vrea să lucrezi: economic, de exemplu.

- Primiți bani pentru așa ceva?

- Nu, nu. Este totul gratuit.

- Câte ore sunt obligatorii?

- Sunt obligatorii, avem nevoie de ele la examenul de maturitate (echivalentul Bacalaureatului). 200 de ore în trei ani.

„Aici în Lombardia chiar dacă la nivel de experiment, alternanța dintre școală și muncă, adică alianța dintre lumea învățământului și cea productivă sau școală și piața muncii, a fost experimentată douăzeci de ani. Școlile aveau acorduri comune cu proprietari, firme, deci în interiorul acelui acord fără să afecteze profilul și orarul școlii aveau parcursuri de formare. Cu legea din 2015, ce avea Lombardia la nivel de experiment de douăzeci de ani a fost introdus la nivel național. Alternanța dintre școală și muncă a devenit structurală în toate școlile superioare (licee)”, spune Delia Campanelli, director general în Lombardia.

În România, liceele în care înveți o meserie au cam dispărut. Ce se experimentează de 20 de ani în Italia, se încercă din 2015 și într-un liceu din București. La Colegiul Costin Kiriţescu există o clasă de învăţământ profesional dual.

- Mi s-a părut interesant că la sfârşit de trei ani voi avea o diplomă recunoscută la nivel naţional şi mă voi putea angaja direct la firma unde fac practică în aceşti trei ani. Noi avem şi o bursă care ne motivează într-un anumit fel să facem chestia asta şi consider că este foarte bine. Bursă de la companie şi bursă de la stat, de 400 lei pe lună plus decontarea transportului din partea companiei.

„În primul an au 20% din timp practică la agentul economic pe care îl aleg şi 80% teorie. În al doilea an creşte ponderea practicii, ajungând în al treilea an la 70% din timp să îşi petreacă în companie”, explică Cristina Gheorghe, reprezentant ambasada Austriei.

Marina este printre cei 28 de elevi care termină acum prima clasă de învăţământ dual. A decis singură, în clasa a VIII-a, că vrea să înveţe o meserie şi că îşi va continua studiile de liceu după ce termină şcoala profesională. Consideră că ar trebui să se dezvolte mai mult acest tip de învăţământ şi ar vrea să nu mai fie considerată o ruşine alegerea unei şcoli profesionale.

- Mulţi copii nu sunt lăsaţi să se descurce singuri, să aleagă ce vor ei să facă şi sunt îndrumaţi de părinţi. Mulţi, care sunt la 18 ani şi au terminat un liceu teoretic sau tehnologic, tot ca şi comerciant vânzător se vor angaja ca un prim job pentru că nu există specialitate pe profilul lor.

Momentan, aproape toate liceele din România sunt de filieră teoretică. Pentru mulţi elevi orele trec greu, însă, sunt profesori care ştiu să facă materia mai interesantă. Cum au reuşit profesorii viitorului să îi țină atenți la ore pe elevi veţi vedea în reportajul de mâine.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri