Ministerul Educaţiei a publicat, marţi, variantele revizuite de programe pentru Limba şi literatura română, clasa a IX-a, fiind astfel extinsă lista autorilor români recomandaţi, printre includerea unor autoare precum Maria Rosetti, care introduce cronica dramatică în spaţiul publicistic din secolul al XIX-lea, şi Sofia Nădejde, o pioneră a feminismului românesc. De asemenea, lista de autori străini recomandaţi conţine nume de autoare consacrate din spaţiul occidental, precum Doamna de Staël şi George Eliot.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării au anunţat că, marţi, au fost publicate variantele revizuite de programe pentru Limba şi literatura română, clasa a IX-a, în urma integrării de către membrii grupurilor de lucru pentru această disciplină a observaţiilor şi a propunerilor primite la Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, din cadrul MEC, potrivit News.ro.
„Pentru domeniul de conţinut literatură, principalele modificări - într-o sinteză a coordonatorilor grupului de lucru - faţă de varianta aflată în dezbatere publică vizează: Clarificarea modalităţilor prin care se realizează trecerea de la gimnaziu la liceu, prin detalierea primei secvenţe de conţinut - organizate tematic şi intitulate acum Reflecţii despre literatură, în continuarea temei generale din clasa a VIII-a, Reflecţii despre lumea din jur - şi prin includerea unor repere de comprehensiune şi interpretare care să asigure o continuitate (dar şi un progres) între studiul literaturii în gimnaziu şi în liceu, care va fi abordat prin contextualizare şi în dinamică”, au transmis reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
Ei au precizat că au fost adăugate, în consecinţă, sugestii metodologice care să permită, de exemplu, compararea unor caracteristici a două epoci literare diferite, recunoaşterea unor modificări de teme, urmărirea unor traiectorii biografice relevante din perspectiva responsabilităţii civice etc.
De asemenea, a fost extinsă lista de autori români recomandaţi prin includerea unor autoare care au avut un rol în iniţierea unor genuri publicistice (cazul Mariei Rosetti, care introduce cronica dramatică în spaţiul publicistic din secolul al XIX-lea) sau în constituirea unor forme incipiente de critică socială (Sofia Nădejde, pionieră a feminismului românesc).
De asemenea, lista de autori străini recomandaţi pentru contextualizări conţine nume de autoare consacrate din spaţiul occidental (de la Doamna de Staël la George Eliot), iar printre propunerile pentru proiectul şcolar final („Oameni ai timpului lor”) se numără mai multe personalităţi feminine relevante pentru activitatea lor literară şi civică (de pildă, Elena Ghica - Dora d'Istria sau Ecaterina Conachi).
De asemenea, au fost incluse în exemplele de activităţi de învăţare şi în sugestiile metodologice elemente de educaţie media.
Alte modificări se referă la diversificarea exemplelor de activităţi de învăţare care să permită elevilor utilizarea responsabilă şi etică a conţinuturilor generate de Inteligenţa Artificială, dar şi „includerea în nota de prezentare a unor definiţii succinte care să le clarifice profesorilor sensurile în care sunt folosite noţiunile în jurul cărora se construieşte programa: literatura, înţeleasă ca sistem pluristratificat (abordat ca reprezentare a realităţii, ca instituţie, ca parcurs istoric, ca spaţiu de creaţie, ca tablou al genurilor) şi contextul, înţeles ca ansamblu de condiţii socioculturale care facilitează construirea de reprezentări ale epocii, precum şi stabilirea de conexiuni cu reprezentări familiare elevilor de azi”.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au precizat că pe toată durata rezervată procesului de transparenţă privind propunerile de programe şcolare destinate învăţământului liceal, precum şi în săptămâna 15-22 decembrie, membrii grupului de lucru pentru disciplina Limba şi literatura română s-au reunit - în plen şi în subgrupuri - şi au analizat observaţiile şi propunerile de îmbunătăţire trimise pe adresa Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.
„Avem speranţa că această programă îşi va îndeplini rolul său dublu: mai întâi, de a familiariza elevii cu literatura şi limba română privite ca fenomene vii, aflate într-o continuă dinamică; apoi, de a orienta profesorii în activitatea lor la clasă, oferindu-le sugestii metodologice şi exemple de activităţi de învăţare care să-i ajute să-şi construiască propriile strategii didactice, adecvate profilului şi nivelului clasei”, au declarat coordonatorii grupului de lucru.
Recomandările de autoare şi autori pentru programa şcolară pentru limba şi literatura română, clasa a IX-a, trunchi comun, sunt următoarele: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Ioan Dinicu Golescu, I. Codru-Drăguşanu, Gheorghe Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Doamna de Staël, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Eliot.
Reprezentanţii MEC au menţionat că se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din listă pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text).
De asemenea, la finalul anului şcolar, sunt recomandate activităţi de sistematizare şi de evaluare sumativă, în cadrul cărora elevii vor elabora proiecte cu tema „Oameni ai timpului lor”: prezentarea unor personalităţi relevante pentru diferite epoci, insistându-se asupra evenimentelor biografice care au influenţat dezvoltarea culturii române şi a societăţii româneşti. Elevii vor alege o personalitate din cadrul epocilor studiate, de exemplu: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D’Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Haşdeu etc.
Elevii vor fi îndrumaţi de profesor să apeleze în documentare la surse (istorice, literare etc.), pe diverse suporturi (volume de critică şi de istorie literară, articole disponibile în mediul online, imagini, clipuri video etc.), pe care le vor integra în mod critic în proiectele lor. În cadrul acestor activităţi, elevii vor respecta etica redactării şi vor folosi tehnici de citare conform normelor în vigoare.
Citește și:
Marilen Pirtea: „Premierul Bolojan mi-a propus să preiau Ministerul Educației. Voi reflecta”
VIDEO Daniel David explică de ce și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației: „Niciodată nu am vizat o carieră politică”
Editor : Ș.R.
