Mircea Miclea, fost ministru al educației: Începutul anului școlar va arăta destul de prost. Două lucruri ar fi trebuit făcute

Data actualizării: Data publicării:
Copiii poarta masca de protectie la scoala pentru a se proteja de coronavirus
Foto: Guliver/Gettyimages

Profesorul Mircea Miclea, fost ministrul al educației, spune că începutul noului an școlar ar fi arătat mult mai bine, dacă în perioada 15 mai - 15 iunie s-ar fi experimentat diverse variante de a face școală, de pe urma cărora să fi tras învățămintele de rigoare. Fostul ministru este de părere că pe durata verii ar fi trebuit organizate meditații și cursuri de recuperare a materiei pierdute, iar începutul anului școlar ar fi trebuit decalat cu două săptămâni, adică de la 1 septembrie, pentru a câștiga timp în lupta cu pandemia.

„Începutul noului an școlar va arăta destul de prost, din păcate, deoarece s-a ratat o perioadă extrem de bună în care se putea învăța ce avem de făcut pentru 14 septembrie. După 15 mai, până la sfârșitul anului școlar, 15 iunie, se putea încerca în diverse școli, mai ales că riscurile erau extrem de mici, diverse modalități de a începe școala. Nu s-au experimentat aceste lucruri, deci n-am învățat nimic și acum suntem în situația de a experimenta odată cu începutul anului școlar. Din păcate, va trebui să învățăm acum ceea ce am fi putut învăța cu două luni în urmă”, a declarat Mircea Miclea la Digi24.

În opinia sa, Ministerul Educației ar fi trebuit să facă două lucruri. „Unu: pe parcursul verii să facă învățământ remedial, așa cum se face de pildă în Marea Britanie, unde s-au alocat 1,5 miliarde de lire sterline pentru a remedia deficitele de învățare din anul anterior. Adică: faci meditații cu copiii în timpul verii, îi plătești pe profesori, pentru ca să recupereze materia pierdută în anul anterior. Doi: cred că trebuia începută școala la 1 septembrie, domnii profesori oricum sunt pontați la școală ca fiind activi de la 1 septembrie, deci nu era un cost în plus cu dânșii, însă în același timp aveai o rezervă de timp de care te puteai folosi pentru ca să predai cât de cât niște materie, astfel încât, dacă în iarnă cumva apare un nou sezon dificil, măcar o parte din materie să fie predată. Nu s-a făcut nici lucrul acesta”, a subliniat Mircea Miclea. 

Timp prețios pierdut: „Trebuia să experimentăm în perioada de sfârșit de an”

„Autoritățile au avut la dispoziție din februarie până acum o perioadă lungă de timp în care puteau să achiziționeze tablete, în care puteau mai ales să experimenteze, să încerce diverse modalități de desfășurare a școlii.  În Franța, de îndată ce s-a ieșit din starea de necesitate, copiii au fost chemați la școală opțional: cine vrea să vină venea, cine nu - nu și se desfășurau orele. După care s-au făcut testări repetate și s-a văzut că nu sunt riscuri mari și s-a trecut în ultimele două săptămâni la învățământ obligatoriu, părinții erau amendați dacă nu-și lăsau copiii la școală. Asta înseamnă să-ți pese de educația tineretului și asta înseamnă o autoritate responsabilă, nu să te deresponsabilizezi de ceea ce ar trebui să faci. Asta trebuia făcut și la noi, să experimentăm în perioada aceea de sfârșit de an, mai ales că riscurile erau extrem de mici, în special în comunitățile rurale. Acum am fi știut exact ce trebuie să facem” - a arătat fostul ministru.

Întrebat ce notă ar da actualei guvernări pentru felul în care a pregătit începutul anului școlar, profesorul Mircea Miclea a răspuns: „Este în afara oricărei note, nu vreau să comentez”.

Declarația pe proprie răspundere, „un caz clar în care autoritățile s-au deresponsabilizat și au aruncat totul pe spinarea copiilor”

Fostul ministru critică aspru și declarația pe proprie răspundere pe care ar trebui să o semneze părinții înainte de a-i trimite la școală.

„Am criticat declarația pe proprie răspundere a părinților pentru că acolo erau scrise lucruri aberante. Văd că ministerul o dă la întors acum, dar e evident că n-a făcut altceva decât să arunce pe spinarea părinților toată responsabilitatea începutului școlii, ceea ce este aberant, din punct de vedere al guvernării. Acolo părintele trebuia să știe, de exemplu, dacă copilul lui s-a întâlnit cu o altă persoană care e COVID. N-avea de unde să știe părintele acest lucru. Apoi, erau trecute o serie de simptome, după care s-a pus virgulă și etc. Adică, era o listă incompletă, o listă infinită de simptome. Eu trebuia să răspund, așadar, ca părinte, de lucruri pe care n-am cum, obiectiv vorbind, să le cunosc și eram tras la răspundere pentru asta. Acum, ministerul a văzut câtă prostie a făcut și începe să revină asupra acestei formulări spunând că revine cu sintagmele. A fost un caz clar în care autoritățile s-au deresponsabilizat și au aruncat totul pe spinarea copiilor”, spune Mircea Miclea.

Ce trebuie să se întâmple este ca în prima zi de școală fiecare părinte să primească o listă de simptome și să se spună: acestea sunt simptomele pe care dacă copilul dvs le are, dvs într-o primă fază îl țineți acasă. În a doua fază, dacă aceste simptome continuă, peste două zile sau trei zile - aici Ministerul Sănătății poate să stabilească exact - atunci automat vă adresați medicului de familie sau cereți analiza cazului respectiv de către DSP, a arătat fostul ministru al educației.

Cadrele didactice și elevii, prioritate pentru testarea COVID

Mircea Miclea spune că odată cu începerea școlii, pentru a avea un bun control asupra epidemiei, autoritățile trebuie să investească și să testeze pentru COVID-19, cât mai amplu, cadrele didactice și elevii.

„În același timp, ce cred că trebuie să facă autoritățile este ca acum, la începutul școlii și în primele luni de școală, cel puțin, să facă testări predominant în mediul educațional. Adică, să nu se mai facă testări de-a moaca oriunde, ci să se facă în primul rând pe cadrele didactice și pe elevi, astfel încât să se depisteze cât mai din timp cu putință eventualitatea unui risc”, a explicat Mircea Miclea.

„Toți trebuie să devenim mai responsabili în această perioadă. Ceea ce trebuie să facă autoritățile este să asigure și condițiile materiale pentru ca începutul școlii să fie în condiții cât de bune pot să fie în aceste medii”, mai spune fostul ministru.

Editor: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri