Românii au fost chestionați în cadrul unui sondaj INSCOP cu privire la introducerea testării antidrog în școli, dar și despre monitorizarea audio-video a sălilor de clasă. Potrivit datelor, majoritatea covârșitoare dorește ca acest lucru să se întâmple.
Introducerea testării antidrog
83.4% dintre respondenți sunt de acord în foarte mare și destul de mare măsură cu introducerea testării antidrog în rândul elevilor cu vârsta de peste 14 ani (60.8% în foarte mare măsură și 22.6% în destul de mare măsură). La polul opus, 15.2% își exprimă dezacordul față de o astfel de măsură (5% sunt de acord în destul de mică măsură și 10.2% în foarte mică măsură/deloc). Ponderea celor care nu știu sau nu răspund este de 1.4%.
Sunt de acord cu introducerea testării antidrog în școli într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții AUR, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educație medie, utilizatorii de TikTok și angajații la stat.
Votanții USR, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București își exprimă dezacordul față de testarea antidrog a elevilor peste 14 ani într-o proporție mai mare decât media.
Monitorizarea audio-video
74.5% dintre cei intervievați sunt de acord în foarte mare și destul de mare măsură ca sălile de clasă să fie monitorizate audio-video în permanență (51% în foarte mare măsură și 23.5% în destul de mare măsură). În schimb, 22.8% sunt de acord în destul de mică sau foarte mică măsură/deloc cu această măsură (7.5% în destul de mică măsură și 15.3% în foarte mică măsură/deloc). Non-răspunsurile reprezintă 2.7%.
Susțin monitorizarea audio-video permanentă în sălile de clasă într-un procent mai mare ca media: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste, cei cu educație primară sau medie, locuitorii din mediul rural și utilizatorii TikTok.
Votanții USR, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, locuitorii din mediul urban cu peste 90.000 de locuitori, utilizatorii de Instagram și angajații la privat resping măsura într-o proporție mai ridicată decât restul populației.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: Datele indică o societate puternic divizată în ceea ce privește capacitatea sistemului de educație de a pregăti corespunzător, dar foarte hotărâtă atunci când vine vorba despre introducerea unor reguli mai ferme în școli. Susținerea ridicată pentru testarea antidrog și monitorizarea audio-video sugerează că, în percepția publică, siguranța copiilor tinde să prevaleze asupra preocupărilor privind autonomia individuală sau protejarea vieții private. Este un semnal relevant despre nivelul de îngrijorare socială asociat mediului școlar și despre așteptarea ca instituțiile să intervină mai ferm pentru prevenirea riscurilor. Uniforma școlară pare să fie privită mai puțin ca un instrument de disciplină și mai mult ca un mecanism de diminuare a diferențelor sociale vizibile dintre copii. Susținerea sa consistentă indică o sensibilitate publică foarte ridicată față de inegalitățile care se manifestă în interiorul școlii. Dincolo de reducerea discriminării, rezultatul poate indica și o nevoie mai generală de ordine, predictibilitate și repere comune în spațiul școlar.
Metodologie
Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Editor : A.R.
