Performanţele unui sistem de educaţie în care elevii aleg ce să învețe

Data publicării:
elevi

Despre școala de la noi și de la alții, aflăm dintr-un reportaj Digi24. Am văzut în aceste zile prezentate modele la care tânjim și noi: Finlanda, Danemarca. În Suedia este un sistem pragmatic, în care copiii sunt pregătiţi pentru trei lucruri: să dea randament când vor avea un loc de munca, să fie fericiţi şi să fie activi în societate.

Pregăteşte profesionişti pentru toate meseriile, pregăteşte cetăţenii de mâine şi îi face fericiţi pe elevi, asta oferă sistemul educaţional din Suedia, motiv pentru care ne-am oprit şi noi aici. Vizităm un liceu normal din Stockholm, vom vedea cum reuşesc profesorii să îi stimuleze pe elevi.

-Deci, unde mergem acum?

-Mergem la prima oră de limba engleză a elevilor din al doilea an de liceu. O să fie o introducere în tematica cursului. O să le dau câte ceva de făcut.

-O să continuăm să dezvoltăm cele patru abilităţi de comunicare. Îşi mai aduce cineva aminte care erau acelea?

-Vorbirea, scrierea, citirea şi ascultarea.

-Exact!

Elevii trebuie să scrie pe o foaie ce şi-ar dori să înveţe la ora de engleză, cum cred ei că ar trebui să arate şi, concret, ce exerciţii practice şi-ar dori să facă pe tot parcursul anului şcolar.

-Cred că e un mediu bun de învăţare. Nu ne cer prea mult, putem fi noi în clasă. Mi se pare minunat că sunt atâtea şcoli de unde poţi alege. E ceva pentru toţi.

Maria Dalhberg, profesor istorie şi engleză: Din punctul de vedere al Guvernului, el ar vrea ca elevii să înveţe mai multă programare. Ar vrea ca studenţii să se concentreze pe asta pentru ca să devină ingineri. Avem învăţământ gratuit, sistemul de sănătate, pensii şi avem nevoie de oameni sănătoşi care să muncească şi, într-un fel, să putem să concurăm cu celelalte ţări.

Tomas Ardell, profesor geografie şi educaţie civică: În Suedia, spunem că avem trei lucruri de făcut: să îi facem buni muncitori, încât să producă; să îi facem fericiţi, astfel încât să călătorească, să nu îşi facă griji pentru nimic; să îi facem parte activă în societate.

Învăţatul pe tot parcursul vieţii este ceva normal în Suedia. Iar statul oferă foarte mulţi bani pentru asta. În 2011, spre exemplu, din cheltuielile totale ale Suediei, 13% au fost pentru Educaţie.

Tomas Ardell, profesor geografie şi educaţie civică: Câteodată îi mai întreb pe elevi la prima oră de ce cred ei că avem un sistem de educaţie. Şi îi văd că sunt puţin confuzi, li se pare normal să îl avem. Însă, îi întreb "de ce?". De ce cheltuim atâţia bani să te educăm pe tine? Care este scopul? Şi se împart în grupuri mici şi încep să discute despre asta, de ce cheltuim atât să îi ţinem în şcoală. Înţeleg, dar omit ceva. Înţeleg că trebuie să fie buni muncitori, să ajungă doctori, avocaţi. Realizează cumva că e un lucru democratic, că trebuie să fie parte activă din societate. Dar, omit al treilea lucru: că trebuie să fie cetăţeni fericiţi.

Maria Dalhberg, profesor istorie şi engleză: După cum vedeţi, aici în biblioteca nu avem calculatoare. Asta pentru că în majoritatea şcolilor suedeze, elevii primesc un laptop gratis când încep liceul. Îl înapoiază după 3 ani sau îl pot cumpăra cu 50 de euro. Legea spune că nu putem să le cerem bani pentru calculatoare, excursii. Li se cere o sumă modică, spre exemplu, pentru un calculator de matematică.

În urmă cu puţin timp, Guvernul suedez a decis că matematica şi limba engleză sunt cele două discipline care îţi oferă credite extra şi care te ajută să intri la facultate.

Tomas Ardell, profesor geografie şi educaţie civică: Nu poţi intra la facultate cu un examen de admitere. Aplici cu notele pe care le-ai obţinut în liceu. Sau, mai e un examen special care îţi testează abilitatea de a face faţă liceului. Se numeşte "testul liceului". Deci ai două şanse. Sunt câteva teste naţionale în a doua parte a şcolarizării (n.r. gimnaziu şi liceu). Nu la fiecare subiect, ci la suedeză, engleză şi matematică. Nu îmi aduc aminte din ce an încep să fie notaţi. Cred că din clasa a treia. Dar asta e o altă discuţie, inclusiv partidele politice vorbesc despre asta, că nu ar trebui să îi notăm. Cei mai multi profesori din Suedia fac eforturi să creeze o atmosferă deschisă în clase. De fapt, e un lucru democratic. Dacă ești într-o organizaţie, iar cel care o conduce ia toate deciziile, atunci nu vei avea succes. Pentru că ai nevoie ca oamenii să contribuie, la clasă, în familie. Ai nevoie de contribuţia lor. Dacă ai un sistem în care oamenilor le este frică să spună ce gândesc, este evident că o să ai rezultate proaste.

Mâine, vom încheia în Norvegia seria reportajelor din ţările nordice!

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri