Educaţia este ineficientă în învăţământul preuniversitar, generând absolvenţi cu o calitate slabă a competenţelor, abandon şcolar mare şi analfabetism funcţional crescut, aspecte care devin risc de securitate naţională, arată un raport prezentat de ministrul Educaţiei, Daniel David.
Documentul, intitulat „Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, este asumat de ministrul Daniel David și nu este un document al Guvernului sau al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
„Învăţământul preuniversitar obligatoriu - preşcolar-primar-gimnazial-liceal - trebuie să transfere, prin educaţie, cele opt competenţe cheie, prin care absolvenţii să devină buni specialişti, buni cetăţeni şi oameni satisfăcuţi de propria viaţă. Educaţia antepreşcolară trebuie generalizată şi regândită pentru a asigura prerechizitele necesare învăţământului obligatoriu. Absolvenţii trebuie să se poată integra eficient pe piaţa muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) şi/sau să-şi continue studiile la nivel postliceal şi/sau universitar. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competenţelor, dar şi al accentuării înţelegerii modalităţii de generare ştiinţifică a cunoştinţelor declarative şi procedurale şi a valorilor cuprinse în acestea - lucru considerat până acum esenţial, mai ales pentru învăţământul superior -, pentru a-şi dezvolta competenţele prin învăţare pe parcursul vieţii şi ca antidot la pseudoştiinţă/pseudocunoaştere", se arată într-o sinteză a raportului.
Potrivit documentului, „sistemului naţional de învăţământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 - licenţă; 7 - master; 8 - doctorat), care să îşi păstreze şi să îşi dezvolte competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii".
„În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piaţa muncii existentă - mai specifică în domeniile cu accent vocaţional şi mai generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate) în celelalte domenii -, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările şi astfel să dinamizeze şi să dezvolte noi segmente ale pieţei muncii. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul generării şi/sau utilizării celei mai avansate cunoaşteri ştiinţifice, astfel încât absolvenţii să nu rămână prizonierii cunoaşterii asimilate în timpul studiului, cunoaştere care în timp devine depăşită, ci să înţeleagă şi modalitatea de generare a acestei cunoaşteri, pentru a se putea dezvolta, asimilând noile dezvoltări ale ştiinţei”, se menţionează în raport.
Documentul relevă în ceea ce priveşte sistemul naţional de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) „o arhitectură depăşită (fragmentată, greu de coordonat, prost distribuită la nivel naţional şi cu suprapuneri care frânează dezvoltarea şi iroseşte resurse), care nu atrage resurse internaţionale majore şi este vulnerabil la 'brain drain'".
În CDI, faţă de potenţialul pe care îl are, România, a şasea ţară a Uniunii Europene ca mărime a populaţiei, „produce prea puţină cunoaştere, din cunoaşterea produsă prea puţină este de calitate, iar din cunoaşterea de calitate prea puţină este de concepţie românească".
„În plus, resursa umană este demotivată şi angajată uneori necompetitiv. Prin reformele propuse, arhitectura sistemului naţional de CDI va include actori diverşi, dar (a) cu misiuni diferite - satisfăcând astfel mai bine nevoile ţării, (b) cu coordonări între ei, care să genereze cunoaştere cumulativă performantă, fără suprapuneri care să consume resurse şi (c) cu o masă critică mai mare - contând la nivel de competitivitate şi clasamente internaţionale şi eficientizând costurile. Resursa umană va deveni mai competitivă şi mai bine finanţată. După reformele propuse, sistemul naţional de CDI va genera cunoaştere ştiinţifică avansată, cu impact asupra inovaţiilor tehnologice şi culturale", se punctează în document.
Editor : M.B.
