Școala „ideală” există. Elevii învață ce le place, cum le place și nu sunt trași la răspundere

Data actualizării: Data publicării:
elevi

Ilinca și Andrei sunt doar doi dintre elevii care au ales să învețe și după școală altfel de informații decât cele predate la ore. Așa că s-au hotărât să facă tot ce le stă în putință pentru a promova și conserva cele mai vechi zone ale Bucureștiului, chiar dacă autoritățile abia dacă îi bagă în seamă. Cât despre bucureșteni, nici nu vor să audă de curiozități legate de trecut sau monumentele unice din România și chiar din Europa.

"Deocamdată națiunea suferă de o problemă cu apatia elevilor foarte mare!"

Informațiile predate la școală nu prezintă niciun fel de interes pentru generațiile actuale, spun sociologii. Sunt noțiuni care nu au legătură cu viața copiilor și adolescenților. În aceste condiții se naște întrebarea: cât de mult se implică școală în dezvoltarea culturii generale a elevilor?

Claudia Petria, fondator aplicația Questo: “Cultura generală cred că ar trebui să fie o stare permenenta de curiozitate și de căutare permanență a lucrurilor valoroase. Care au însemnătate.”

Bianca Voinescu, fondator Fanbook: “Cultură generală înseamnă cunoștințele nu pe care le reciți, cum se cere la școală. Le memorezi și le reciți. Aia nu este cultură generală.”

În prezent, în sistemul de învățământ din România sunt 3,1 milioane de elevi. Potrivit unui raport al Consiliului Național al Elevilor mai bine de jumătate dintre școlari sunt nemulțumiți de modul în care se țin orele.

Bianca Voinescu, fondator Fanbook: “Știm foarte bine că sistemul de la noi este: eu sunt profesor, predau. De foarte puține ori te întreb. Te întreb și te ascult și te notez.”

Isabelle: “Cred că este o problemă la nivel de învățământ. La cum este abordată situație, la faptul că structura nu mentalitatea nu este adusă la zi. Că nu se gândesc că societatea se schimbă cu fiecare generație. Și fiecare generație vrea altceva.”

Claudia Petria, fondator aplicația Questo: “Avem niște elevi care au programa educațională stufoasă. Care au niște timpi liberi, dar în timpul ăla liber cultura se bate cu o grămadă de alte lucruri și activități.”

Justina: “De asemenea, orele trebuie să fie interactive. Nu trebuie doar predat și copiat pe caiet. Și ascultat că nu iei o notă mică...”

Bianca Voinescu, fondator Fanbook: “Școala nu îmbogățește real cultura generală, mai ales în sistemul de invatmant pe care îl avem acum și bazat pe memorare, nu pe înțelegere.”

Ilinca: “La școală, geografia, istoria sunt niște materii pe care le facem că trebuie și pentru că nu vrem absența de obicei.”

Claudia Petria, fondator aplicația Questo: “Contează mult cum este prezentată oferta. Dacă este pe înțelesul tuturor sau nu. Dacă este exclusivistă sau nu. Dacă pare prăfuită șamd”

Ilinca: “Am văzut un filmuleț pe internet, cu o doamnă profesoară de istorie, care a venit la oră de istorie îmbrăcată ca un faraon. Ca o doamnă faraon. Am urmărit lecția. Și mi-a părut foarte mișto. Și o să îmi amintesc această oră și peste 20 de ani. Dar să mă duc la oră și să copiez pe caiet o lecție pe care mi-o bâlbâie puțin doamna de istorie. Nu mi-o amintesc. Decât ca pe o amintire nasoală.”

Este motivul pentru care elevii de la Colegiul Național Spiru Haret s-au hotărât să se implice în activități ce fac parte dintr-un fel de "școală ideală". Una în care învață ce le place, cum le place și nu sunt trași la răspundere atunci când greșesc. Cel mai recent proiect este legat de promovarea așezămintelor Colțea, din București, una dintre cele mai vechi zone ale capitalei. Este felul lor de a învăța. Așa cum le place și cum și-ar dori să se întâmple și la școală.

Antonia: „Mi-a plăcut foarte mult că am aflat atât de multe lucruri și am putut să la împărțim și oamenilor din București care nu știu despre Colțea. Nimic. Decât că e o clădire!”

Isabelle: „Noi suntem o mână de copii. Până la urmă proiectul se va încheia. Ne adresăm oamenilor și în special autorităților care ar trebui să susțină așezămintele Colţea.”

Luca: “Am vrut să redenumim stația Universitate cu Colțea. Ca lumea să știe unde se află spitalul, pentru că nu toată lumea știe. Și vrem să mai facem o machetă în locul a fost turnul pentru că lumea a uitat complet de turn. Adică spitalul da, dar despre turn nu se știe nimic.”

Antonia: “O să fie destul de greu. Lumea este obișnuită cu Universitate. Deși asezamnintele Colțea erau o emblemă. Turnul Colţea era emblemă Bucureștiului, într-o gară din Geneva. Care înfățișa hartă Europei și liniile de cale ferate. Iar Bucureștiul era reprezentat prin Turnul Colțea. Și totuși nu era cunoscut.”

Rezultatele elevilor la învățătură sunt slabe nu pentru că sunt incapabili să învețe, ci pentru că ceea ce sunt forțați să studieze nu le stârnește curiozitatea, spun ei.

Cristian: “De fiecare dată când intri într-un proiect să-l faci pentru ceilalți. Numai așa vei reuși să construiești ceva ce are impact.”

Andrei: “Dacă noi ne-am implicat și noi implicăm fiecare pe bucățica lui, lucrurile cresc ușor-ușor.”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri