Un sfert din şcolile din România sunt încălzite cu lemne. Unele au centrală termică, dar doar de decor
Un sfert dintre școlile din România au aceleași condiții ca pe vremea bunicilor. De toamna târziu și până-n primăvară, miros a lemn ars, a fum și-a cenușă. Conform unui studiu realizat de Ministerul Educației și Banca Mondială, o școală din patru este încălzită cu sobe cu lemne.
Comuna Axintele, județul Ialomița, școala gimnazială "Înalt Prea Fericitul Roman Ialomițeanul". Afară sunt minus patru grade, pe coridorul care duce spre clasele de la parter e firg, deşi lângă ferestre sunt înșirate calorifere. Câteva au urme de rugină. Toate sunt însă reci de 13 ani. În 2008 școala a fost dotată cu un sistem centralizat de încălzire care n-a funcționat niciodată.
Dan Bălan, viceprimar Axintele, Ialomița: "Sistemul nu funcționează datorită faptului că atunci când s-a terminat proiectul a venit un specialist și a spus: Dacă-i dăm drumul, cum este racordat la rețeaua asta electrică, locuitorii din jurul școlii n-or să mai aibă energia cum trebuie, normal, în case! Li se va scădea tensiunea. Iar pentru punerea ei în funcțiune trebuie un transformator de mare putere, montat undeva aproape, lângă școală, care costă în jur de 100 – 200.000 de lei. Un miliard și ceva, două miliarde.
Pentru ca ea să funcționeze. Dar n-a fost niciodată încercată. Acest sistem a fost gata în 2008 - 2009.
A trecut vreme! Nici garanție nu mai are! A fost făcută o dată cu grupurile sanitare moderne".
Reporter: Deci, în momentul acesta caloriferele sunt de design!?
Dan Bălan, viceprimar Axintele, Ialomița: "Da! De design! Montate și în clase și pe holuri și la toalete. Încălzirea, după cum vedeți, se face pe sobe. Este căldură în clase, pentru copii, nu putem spune nu, dar una era când era și pe hol aceeași temperatură, alta-i când e numai în clase".
Reporter: Şi când le aprindeți?
Dan Bălan, viceprimar Axintele, Ialomița: "Dimineața la ora 5 se aprind sobele!"
Primăria Axintele n-are bani pentru transformatorul care ar rezolva problema încălzirii. Fără sprijin guvernamental, centrala școlii va rămâne însă doar de decor.
În satul Horia, în schimb, tot a lemn ars miroase în clase. De când a fost zidită clădirea, iarnă de iarnă, frigul este păcălit de sobă și de roaba cu lemne.
Duțu Dumitra, învățător la şcoala din Horia, Ialomiţa: "În clase se încălzește cu soba. Nu ar fi o problemă. E greu pe hol. Aici e mai rece. Adică ies din clasă de la căldură, e rece pe hol. O centrală ar însemna mult. Ar fi aceeași temperatură peste tot. Și e mult mai plăcut decât să ieși din cald în frig, din frig în cald. Adică, trebuie să se îmbrace ca să iasă".
Reporter: Ar dispărea și fumul și cenușa!
Duțu Dumitra, învățător: "Asta da! Și mizeria. Că de la lemnele alea se face praf, se face... Vă dați seama... Dar..."
Dan Bălan, viceprimar Axintele, Ialomița: "Acum doi ani s-au folosit bani de la bugetul local pentru modernizarea școlii. Era într-o stare foarte proastă. Banii au fost cheltuiți de la bugetul local. Urmează să facem și pentru centrală câmd mai strângem bani... Ce să zic...?"
Reporter: Pentru o centrală pe lemne de câți bani ar fi nevoie?
Dan Bălan, viceprimar Axintele, Ialomița: "În jur de 15.000 - 15.000 de lei. 150 de milioane. Care... urmează s-o facem, totuși, de la bugetul local."
Școlile cu sobă reflectă lipsa investițiilor statului în infrastructura școlară! Statistic, 82% din clădirile unităților de învățământ au fost construite înainte de 1970, iar 16% până în decembrie 1989. Ceea ce înseamnă că doar două procente dintre școlile țării au fost construite în ultimii 30 de ani.
Din cauza vechimii și a improvizațiilor, unele școli au fost la un pas de dezastru. Școala 124, din Sectorul 5, a ars din temelii acum trei ani. Și nu mai departe de vinerea trecută, România putea trăi o dramă la Poienești, în Vaslui. Camera centralei termice a școlii a luat foc, flăcările s-au extins și 126 de elevi au fost evacuați de urgență și trimiși să învețe de acasă!
Editor : Georgiana Marina
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
