Aeroportul Otopeni a încasat subvenții UE, susținând că produce fân. Ce alte proiecte au mai primit bani destinați fermierilor
Şi acesta nu este singurul exemplu. Sute de primării din toată ţara au încasat milioane de euro fără niciun drept, în timp ce agricultorii şi fermierii se plâng că nu primesc o mână de ajutor. Acum, autorităţile vor să schimbe legea şi să primească fonduri doar cei care cultivă terenul sau cresc animale.
Timp de trei ani, între 2008 şi 2011, aeroportul Otopeni a încasat bani europeni pentru că figura ca fermier activ.
„Aeroporul Otopeni spre exemplu primea până acum pentru păşunea pe care o avea sprijin de întreţinere a respectivei păşuni. Acum intră pe o listă neagră şi nu va mai apărea în categoria fermierului activ, deci nu va mai primi sprijin”, a spus Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
În total, este vorba despre peste 24.000 de euro încasaţi pentru 100 de hectare de teren, spun oficialii.
Cazul aeroportului Otopeni nu este unic. Autorităţile spun că există numeroase cazuri în care diverse firme au primit subvenţii fără să folosească terenurile în scop agricol, aşa că acum vor să modifice legea.
Un raport din 2011 al Avocatului Poporului arăta că 900 de primării au de returnat 34 de milioane de euro, bani pe care i-au încasat pentru întreţinerea păşunilor şi care nu au ajuns la fermieri. Valoarea subvenţiei este de 109 euro pentru fiecare hectar de păşune.
Unde se duc banii europeni pentru agricultură și coeziune
În octombrie 2010, cotidianul britanic Daily Telegraph scria că vaci imaginare şi livezi de lămâi inexistente se numără printre cererile frauduloase pentru fonduri europene, care costaseră contribuabilii britanici circa 1,2 miliarde de lire sterline în anul 2009. Cotidianul cita un raport al Oficiului European Antifraudă (OLAF). Circa două treimi dintre suspiciunile de fraudă cu fonduri de coeziune vizau, potrivit raportului, şase ţări: Bulgaria, România, Grecia, Italia, Polonia şi Spania.
Printre obiectivele fraudulos finanțate se număra o livadă inexistentă de lămâi şi portocali de pe insula italiană Sicilia. De asemenea, mii de lire fuseseră plătite pentru nişte vite din Slovenia care în realitate nu existau.
Și în 2007, EUobserver scria că printre beneficiarii subvențiilor europene acordate pentru agricultură se numărau companii de cale ferată, cluburi de călărie din Germania și Suedia, cluburi de golf sau parcuri de distracții și consilii municipale din Danemarca și Marea Britanie.
De altfel, o bază de agrement cu terenuri de golf şi piscine, ce urma să fie construită în comuna Fântânele din judeţul Arad, figura în lista celor 100 de proiecte prioritare, publicată în noiembrie 2011 de Ministerul Afaceri Europene, pentru care finanţarea europeană se ridica la peste 10 milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
