ANIVERSARE LA METROU. Călătoria a început acum 34 de ani la Semănătoarea

Foto: Metrorex

Curioşii pot urmări ce fac operatorii de trafic, oamenii responsabili minut cu minut de viaţa a mii de călători care circulă zilnic cu trenul subteran. Dispeceratul Central va fi deschis până la ora 15:00.

Începand cu ora 18.00, Metrorex invită călătorii la un spectacol cu tango argentinian, organizat de Asociația „Arta nu Mușcă”.

Primul tronson de metrou, Semănătoarea - Timpuri Noi, a fost inaugurat pe 19 noiembrie 1979. Astăzi, aproximativ 600.000 de călători circulă zilnic între cele 51 de staţii de pe cele patru magistrale ale metroului bucureştean.

Ani de studii și de analize

În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea şi construcţia metroului.

La 15 februarie 1972 se hotărăşte instituirea unei comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.

La 25 noiembrie 1974 se hotărăşte declanşarea lucrărilor premergătoare: studii, analize, proiecte.

În februarie 1975 se înfiinţează Întreprinderea Metroul Bucureşti care avea rolul de constructor al întregii reţele de transport. După această dată începe construirea tunelurilor şi începe proiectarea trenurilor.

Se construiau doi kilometri pe an

„Primul ţăruş” al şantierului – cum se exprimă constructorii – a fost bătut la 20 septembrie 1975.

După acest eveniment aveau să treacă ceva mai mult de patru ani de şantier şi Bucureştiul intra în categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri în lume, sigur ştiindu-se că în 1974 Praga devenea al 50-lea oraş cu metrou în funcţiune.

Ritmul de construcţie în această primă etapă a fost de 2 kilometri pe an, iar ulterior s-a dublat.

În 16 noiembrie 1979 a fost pus în funcţie primul tronson de metrou. Trei zile mai târziu, primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu şase staţii, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi era dat în exploatare.

Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul a funcționat cu călători fiind singurul metrou care în perioada de probe a funcționat cu călători.

În decembrie 1984 s-a dat în exploatare porţiunea dintre Semănătoarea şi Crângaşi (o staţie).

În ianuarie 1986 se dă în exploatare tronsonul I din magistrala II compus din 8 staţii: Piaţa Unirii II, Tineretului, Pieptănari („Eroii Revoluției”), Constantin Brâncoveanu, Piața Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB („Dimitrie Leonida”), Depoul IMGB („Berceni”).

În octombrie 1987 se dă în exploatare tronsonul II (Piaţa Unirii II – Pipera) din magistrala II, compus din şase staţii: Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera.

În decembrie 1987 s-a dat în exploatare staţia Gara de Nord, iar în august 1989 magistrala III care face legătura între staţia Gara de Nord şi staţia Dristor 2 având şase staţii: Piața Victoriei 1, Ștefan Cel Mare, Obor, Piața Iancului, Piața Muncii, Dristor 2.

La sfârşitul anului 1992 s-a dat în exploatare staţia Basarab 1, iar în 1 Martie 2000 magistrala IV de metrou cu patru stații: Gara de Nord II, Basarab II, Griviţa și 1 Mai.

În 19 Noiembrie 2008 s-a dat în exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei III dintre Nicolae Grigorescu şi Linia de Centură, iar în 1 Iulie 2011 tronsonul de prelungire al Magistralei IV dintre Jiului și Parc Bazilescu.

Drumul Taberei-Universitate, lucrări întârziate cu un an

Tronsonul de metrou Drumul Taberei-Universitate va fi pus în funcţiune în 2016, deși ar fi trebuit să fie gata în 2015. Lucrările au început în anul 2011.

Cu o lungime totală de aproximativ şase kilometri, tronsonul de metrou va avea zece staţii, la Râul Doamnei, Valea Argeşului, Valea Ialomiţei, Romancierilor, Parcul Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor, şi va acoperi, în principal, un bazin cu un număr de peste 300.000 de locuitori din sectoarele 5 şi 6 ale Capitalei.

În total, Magistrala 5 va costa un miliard și jumătate de euro.