Ascensiunea şi topirea flotei comerciale române

Ce spun PSD și PNL despre varianta unui premier tehnocrat. Sorin Grindeanu: „N-aș exclude”/ Ilie Bolojan: „O situație foarte dificilă”

Claudiu Manda, numărul 2 în PSD, despre criza politică: Nu vedem turbulențe. Propunerea noastră de premier ar fi Sorin Grindeanu

Tornadă în România. Imagini surprinse de un localnic în timpul unei furtuni

Victor Ponta propune deschiderea discuțiilor cu AUR, după o scurtă vizită în biroul lui Sorin Grindeanu: „Poate fi discutat”

Daniel Dăianu avertizează asupra costului crizei politice: dobânzi în creștere și presiune pe buget

ANM anunță o răcire bruscă a vremii: ninsori la munte și vânt puternic în toată țara

Prețurile la carburanți se temperează: benzina coboară sub pragul de 8 lei/litru

Dominic Fritz acuză PSD de „dublu joc” și „majorități paralele” cu AUR: „Nu putem guverna cu un astfel de partid”.

Explozie urmată de un incendiu puternic la CET Vest din Capitală: 3 transformatoare electrice afectate. Două cartiere, fără apă caldă

Înainte de Revoluţie, 288 de vapoare plecau din Portul Constanţa pe mări şi oceane. Cele mai multe dintre ele erau de tip cargo, 188 la număr şi transportau mărfuri generale. 70 erau mineraliere, 18 nave specializate în transportul de personal, de asistenţă tehnică, iar 12 erau tancuri petroliere. Toate erau ale Navrom-ului. După 1990, toate au fost vândute, date la fier vechi, ori arestate prin porturi străine. În februarie 2011, rămăseseră cinci nave, care au ruginit acum. Pavilionul românesc, în momentul de faţă, este arborat doar de flota militară şi de câteva companii private.

Petre Urum, fost navigator, a povestit despre primul naufragiu: „Am avut două scufundări. Dâmbovița, care s-a scufundat în golful Biscaya, iar nava Olănești a fost scufundată de trupele irakiene și iraniene”.

Frică, dar şi mândrie. Asta însemna să fii marinar. Flota a dispărut între timp, iar parte din marinari navighează pentru câteva sute de dolari în condiţii mizere. Din trecutul în care arborau cu mândrie tricolorul au rămas doar câteva imagini video şi fotografii.

După Revoluţie, Andrian Mihei a fost primul armator care a încercat să se bată cu companiile mari.

„Visul meu a fost, în primul rând, să fiu comandat de navă şi apoi să arat cât de capabil sunt să operez o navă. Cu părere de rău pot să spun că România nu a avut, nu are și nu o să aibă o strategie clară în transporturile navale”, a spus armatorul Andrian Mihei.

Acum, portul Constanța pare încremenit. Mai nimic nu aminteşte că a fost al treilea ca mărime în Europa.

Cu 25 de ani în urmă, danele din portulConstanţa erau pline. Situaţia s-a schimbat radical. În port intrau anual 600 de nave, dar niciuna sub pavilion românesc. Pavilionul românesc este ocolit, pentru că deduce taxe mari comparativ cu paradisele fiscale de tipul Malta sau Panama.

„Este un pavilion românesc acolo unde se plătesc toate taxele şi impozitele. Nimeni nu vrea să plătească 24% taxe pe profit şi altele şi vor un pavilion flexibil”, a spus Adrian Mihălcioiu, liderul sindicatului navigatorilor.

Marinarii români reprezintă 2% din totalul mondial, iar din cei peste treizeci de mii de navigatori cu brevet, cu adevărat, peste zece mii de români sunt activi pe mările şi oceanele lumii.