BUCUREŞTI, ETERNUL ŞANTIER. Ideile au rămas doar pe hârtie, investiţiile au fost abandonate din lipsă de bani

Data publicării:
SCHELA 5431658-Mediafax Foto-Silviu Matei-1

Dacă ieșim însă pe stradă, lucrurile arată cu totul altfel - zeci de străzi pentru care lucrările au început cu ani în urmă sunt încă şantiere, multe clădiri stau să cadă, iar de autostrăzi nici nu mai e nevoie să aducem vorba. 

Capitala asigură un sfert din PIB-ul ţării, dar este un oraş sufocat de maşini şi şantiere lăsate neterminate de ani de zile. Lucrări menite să decongestioneze traficul Capitalei bat pasul pe loc din lipsa banilor. Pasajul Mihai Bravu, magistrala 5 de metrou din Drumul Taberei şi Bulevardul Uranus sunt doar câteva dintre lucrările începute şi neterminate.

Cu toate astea, Primarul Sorin Oprescu a alocat din bugetul pe 2013 bani pentru începerea altor lucrări, care cel mai probabil nu vor fi nici ele finalizate, din lipsă de fonduri. 

Despre lucrările demarate de municipalitate în Capitală se poate spune cu siguranță un lucru: se ştie când încep, dar nimeni nu ştie când se vor termina. Nici chiar termenele stipulate în contractele încheiate între Primărie şi constructori nu sunt o garanţie că şantierele vor fi închise la o anumită dată. O dovadă este şi pasajul Mihai Bravu, una dintre lucrările importante din Capitală care ar fi trebuit inaugurat în aprilie anul trecut. Contractul a fost însă reziliat şi acum urmează o nouă licitaţie pentru continuarea lucrărilor. Proiectul a fost estimat la aproape 100 de milioane de lei şi prevede realizarea a două pasaje rutiere supraterane, cu două benzi de circulaţie pe fiecare sens.

La Magistrala 5 de metrou constructorii au reînceput lucrările la mai multe stații. Firmele de construcție lucrează din fonduri proprii, în așteptarea banilor promiși de Victor Ponta printr-o ordonanță de Guvern. După trei ani de proiectări şi alţi doi de lucrări, bulevardul Uranus e şi el departe de finalizare. Potrivit municipalităţii, lucrarea urmează să se realizeze în trei etape, având termenul de finalizare în 2017. Proiectul ar urma să lege Piaţa Victoriei de Gara Progresul.

Împărţirea banilor a fost făcută, iar sumele alocate sunt insuficiente. Bugetul alocat de Primăria Capitalei pentru infrastructură în anul 2013 este unul sarăcăcios, de doar 330 de milioane lei, mai mic cu aproape 200 de milioane de lei decât cel de anul trecut. Jumătate din bani se vor duce către lucrări deja începute. 

Din întreg bugetul municipalităţii, cam o treime din bani se duc pentru funcţionarea Primăriei, o treime pentru subvenţiile RADET şi RATB şi o treime pentru investiţii. 

În 2013 sunt prevazuţi bani în buget şi pentru alte câteva proiecte, însă sumele sunt infime faţă de valoarea lor toatală. Acest lucru nu va însemna decât începerea lucrărilor, amânarea termenelor de executare, la fel cum s-a făcut şi pe celelalte şantiere, şi oprirea lor în scurt timp.

Printre proiecte se numără şi reabilitarea infrastructurii reţelei de apă şi canalizare. Municipalitatea susţine că, în prezent, 7 % dintre străzile capitalei nu au apă şi canalizare. Din 2008 s-au făcut investiţii totale în sistem de 338 de milioane de lei.

Planuri grandioase pentru București

Un sistem integrat de parcări în centrul oraşului, un aeroport în partea de sud şi un inel median prin care bucureştenii să traverseze parcul Herăstrău prin subteran. Sunt doar câteva dintre planurile grandioase ale municipalităţii până în anul 2035. Potrivit primarului Sorin Oprescu, în următorii ani Bucureştiul va fi împânzit de construcţii urbanistice grandioase, care vor schimba complet faţa oraşului. Sumele necesare pentru asemenea investiţii sunt de ordinul miliardelor de euro, bani pe care municipalitatea nu ştie încă de unde îi va obţine.

Capitala va fi peste 22 de ani o metropolă influentă, evoluată şi integrată European, susţin cei care au lucrat la Strategia Bucureşti 2035. Deocamdată planurile sunt doar pe hârtie, iar pentru implementarea lor este nevoie, în primul rând, de foarte mulţi bani despre care nu se ştie încă de unde vor veni.

Inelul Median de circulaţie, unul dintre obiectivele majore din planul de dezvoltare va costa 1,3 miliarde de euro şi va avea o lungime de 13,5 km. Odată construit, le va permite pietonilor traversarea subterană a parcului Herăstrău prin două tunele fiecare de câte doi kilometri. Când va fi început şi când va fi dat în folosinţă este însă greu de spus.

Organizaţiile nonguvernamentale spun că este lăudabilă Iniţiativa pe termen lung a Primăriei, dar că obiectivele despre care se vorbeşte în proiect se bat cap în cap cu lucrările care se execută în prezent.

Reprezentanţíi Primăriei spun că prin această strategie se vrea în primul rând fixarea unor repere ambiţíoase. Chiar dacă nu vor fi atinse în totalitate, acestea vor rezolva măcar o parte dintre problemele actuale cu care se confruntă bucureştenii. Fondurile vor veni, spun aceştia, din bugetul propriu, de la Uniunea Europeană şi din parteneriate cu mediul privat.

Madrid și Berlin, modele de eficiență

Poluarea, zgomotul, înghesuiala şi costul ridicat al vieţii: sunt elementele care definesc toate marile oraşe de pe glob, iar Bucureştiul nu face excepţie. Cu 400 de tone de praf pe kilometru pătrat, capitala noastră e pe locul doi în topul celor poluate oraşe europene. Alte capitale au găsit deja soluţii pentru a diminua această problemă.

Îngrijit aproape până la obsesie, Madridul pare un gigantic decor de teatru, în timp ce Berlinul renăscut după al Doilea Război Mondial şi căderea Cortinei de Fier respiră cel mai curat aer dintre toate capitalele continentului.

Printr-un simplu exerciţiu de imaginaţie, orice turist care ajunge în centrul Madridului poate face o călătorie în timp. Capitala Spaniei şi-a păstrat înfăţişarea de acum 100 de ani, pentru că fiecare clădire a fost renovată cu atenţie la detalii şi la tot ceea ce însemna farmecul Madridului de odinioară. Centrul Madridului nu s-a schimbat aproape deloc, doar s-a adaptat la nevoile zilelor noastre.

Explicaţia este cât se poate de simplă. Pieţele şi clădirile arată la fel, sau aproape la fel, pentru că renovarea constantă a faţadelor, obligatorie prin lege. Dacă Madridul, spre deosebire de Bucureşti, excelează la capitolul întreţinere şi restaurare, o altă mare capitală europeană oferă o lecţie privind poluarea.

Berlinul are cel mai curat aer dintre toate capitalele de pe bătrânul continent, potrivit Biroului European de Mediu. Totul, graţie unor măsuri adoptate şi respectate cu sfinţenie în ultimele decenii. Municipalitatea s-a asigurat că berlinezii au la dispoziţie un sistem eficient de transport în comun, astfel încât să-şi lase maşinile personale acasă şi să nu mai polueze aerul. Apoi, mulţi au schimbat automobilul cu bicicleta, mai ales că vehiculele foarte poluante nici nu au voie să intre în zona centrală a oraşului.

Aşa se face că, din 2007 până în 2010, expunerea la emisiile de gaze a fost redusă la jumătate. Şi nu este singurul atu al berlinezilor în lupta cu poluarea. Aproape jumătate din suprafaţa de 890 de kilometri pătraţi a capitalei germane este ocupată de spaţii verzi sau ape. Oazele de verdeaţă sunt completate de pădurile care se întind în nord-vestul capitalei. În plus, cei care investesc în proiecte imobiliare trebuie să aloce spaţiilor verzi, aceeaşi sumă de bani folosită pentru construcţii. Măsura are un beneficiu dublu - frânează aventurile imobiliare de care suferă alte mari oraşe, şi le asigură berlinezilor încă o bucată sănătoasă de natură.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri