Pe 20 martie 2026, România și întreaga emisferă nordică vor marca echinocțiul de primăvară, momentul în care ziua și noaptea devin aproape egale. În această zi, Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar fenomenul semnalează oficial trecerea la sezonul cald. Echinocțiul reprezintă un reper natural important, care influențează atât durata zilelor, cât și calendarul anotimpurilor.
Echinocțiul este momentul în care Soarele se află exact deasupra ecuatorului Pământului, astfel încât ziua și noaptea au durate aproape egale pe întreg globul.
Echinocțiul de primăvară 2026
La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Această poziție este cunoscută sub denumirea de „punct vernal”. În acest moment, Soarele urmează mișcarea diurnă de-a lungul ecuatorului ceresc, fenomen care determină egalitatea duratei zilei cu cea a nopții, indiferent de latitudine.
La latitudinile medii ale României, estimată la aproximativ 45°, acest moment corespunde unei înălțimi medii a Soarelui deasupra orizontului la amiază. De asemenea, la data echinocțiului, Soarele răsare exact în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest, marcând astfel orientarea precisă a traiectoriei sale diurne pe cer.
Începând cu această dată, durata zilei începe să crească progresiv, în timp ce durata nopții scade corespunzător - fenomen care continuă până la solstițiul de vară, ce survine, în mod obișnuit, în jurul datei de 21 iunie.
Trebuie menționat că explicația se aplică exclusiv latitudinilor nordice ale Terrei. În emisfera sudică, fenomenul se interpretează invers, astfel că echinocțiul de primăvară marchează începutul toamnei astronomice. De asemenea, în regiunile polare, la momentul echinocțiului, în emisfera nordică începe ziua polară, iar în emisfera sudică debutează noaptea polară, ambele perioade având o durată de aproximativ șase luni.
Ce este un echinocțiu
Echinocțiul, denumit și „echinox”, reprezintă momentul în care durata zilei și a nopții devine aproape egală în orice punct de pe Pământ. Aceasta se datorează faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.
Punctele de intersecție dintre ecliptică - traiectoria aparentă a Soarelui pe sfera cerească - și ecuatorul ceresc sunt denumite puncte echinocțiale. Aceste puncte nu sunt fixe, ci își modifică poziția de-a lungul eclipticii ca urmare a fenomenului de precesie a axei Pământului.
Echinocțiile de primăvară și de toamnă nu se produc la date fixe în raport cu stelele fixe, datorită fenomenului de precesie a axei Pământului. Totuși, calendarul gregorian compensează această deplasare, menținând echinocțiul de primăvară aproape constant pe 20 sau 21 martie în emisfera nordică. Această stabilitate permite corelarea precisă a începutului anotimpurilor cu calendarul civil și facilitează desfășurarea studiilor astronomice și climatice.
Ora de vară 2026
România va trece la ora de vară în ultimul weekend din martie, în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni 04:00. Această schimbare marchează începutul perioadei de vară, când programul oficial se aliniază la fusul orar standard, iar zilele sunt percepute ca fiind mai lungi, în timp ce nopțile devin mai scurte.
Editor : C.S.
