Ce a spus Traian Băsescu la Bruxelles: Formatul de negociere „5 plus 2” în cazul Transnistriei s-a dovedit ineficient
Șeful statului a susținut o conferința de presă la Palatul Cotroceni la câteva ore după ce s-a întâlnit, la Bruxelles, la sediul Consiliului European, cu preşedintele Consiliului, Herman van Rompuy.
„Nu m-am dus nici în calitate de avocat, nici de simpatizant sau partener politic al politicienilor de la Chișinău, ci ca președinte al României și ca membru în Consiliul European”, a precizat Traian Băsescu. Șeful statului a spus că mesajul său a fost acela că trebuie accelerată nu numai o apropiere a Republicii Moldova de UE, ci și procesul invers, al unei apropieri a UE de Republica Moldova.
Președintele a spus că a avertizat Bruxelles-ul în privința unor situații de risc, între care a enumerat provocări din partea Transnistriei, dar și referendumul pentru autonomie din Găgăuzia.
Întrebat ulterior despre declarațiile lui Vladimir Putin la prezentarea scrisorilor de acreditare a ambasadorului Vasile Soare, Traian Băsescu a spus că negocierea conflictului transnistrean trebuie discutată și cu Moscova, nu numai cu Bruxelles-ul, iar cel mai puternic instrument de negociere este discuția directă între Chișinău și Moscova. Dar, a subliniat președintele, Chișinăul trebuie să negocieze fără complexe. „N-aș putea să lansez public soluțiile de negociere”, a mai declarat președintele referitor la nemulțumirile exprimate față de negocierile sub auspiciile OSCE.
Din formatul de negociere „5 plus 2” fac parte Rusia, Ucraina și OSCE ca negociatori, Republica Moldova și Transnistria ca părți aflate în conflict și SUA și UE ca observatori.
Cele mai importante declarații:
Nu m-am dus în Republica Moldova pentru întâlnirea cu Van Rompuy nici în calitate de avocat al Republicii Moldova sau simpatizant sau partener al politicienilor, ci în calitate de preşedinte al României.
Am pornit de la situaţiile de risc din Republica Moldova care pot afecta parcursul european al celui de-al doilea stat român. Primul: Transnistria, unde pot apărea provocări, iar din punctul meu de vedere formatul de negociere 5+2, care viza găsirea unei soluţii pentru Transnistria, o soluţie favorabilă conceptului de integritate, s-a dovedit ineficient. Formatul 5+2 nu a reuşit să mişte lucrurile înainte, prin infecienţa sa a creat condiţii prin negăsirea soluţiilor pentru consolidarea statalităţi transnistrene.
Trebuie găsite soluţii de discuţie directă cu aşa zisele autorităţi transnistrene şi cu Moscova, care deţine un control în calitate de forţă de prevenire a incidentelor armate, dar n-aş spune că doar acest rol a fost exercitat de militarii ruşi.
Am ridicat și problema greutăților care se fac școlilor de limbă română din Transnistria și am rugat să se conceapă o intervenție a UE de sprijinire a autorităților de la Chișinău, să sprijine dreptul pe care îl au românii din Transnistria de a învăța în limba română.
Am atenționat despre al doilea focar de instabilitate, Găgăuzia, având în vedere că mâine se desfășoară o mare adunare a aleșilor locali, care intenționează să facă probabil o declarație despre independența Găgăuziei.
Pe data de 2 februarie, contrar deciziei judecătoriei de la Comrat, de preconizează un referendum pentru independența Găgăuziei.
Am consideerat că am obligația să informez conducătorii structurilor europene despre aceste evenimente. Având în vedere că UE este în formatul de negociere 5+2, UE să acționeze în favoarea integrității și suveranității Republicii Moldova.
Legat de Republica Moldova, am rugat pe președintele CE să analizăm posibiliatea unor resurse financiare europene, în cazul în care sunt bani, să fie alocați procesului de interconectare energetică a Republici Moldova la România.
Avem posibilitatea, în cazul în care vor fi resurse financiare, să creăm alte două linii de 400 kW pe Iași-Strășeni și Suceava-Bălți, dar prioritatea mi se pare Isaccea-Vulcănești.
Un punct aparte a fost procesul de pregătire de asociere și acordului de liber schimb pe care Republica Moldova le-a parafat la Vilnius. Până la sfârșitul lunii august s-ar putea semna cele două acorduri.
Un ultim punct. În PE, vreau să nu interpretați că-i dau un răspuns domnului deputat Swoboda, am ținut să-l informez pe președintele Von Rompuy că România nu acord cetățenie în acordul în care acordă Malta, plătești să obții cetățenie, România a facilitat acordarea cetățenie celor care au pierdut-o. Românii din cealaltă parte a Prutului nu au fost întrebați. România e obligată să acorde cetățenia română celor care au pierdută prin abuz.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
