Ce părere au oamenii din Roșia Montană despre redeschiderea minei
Cei mai mulți dintre locuitorii din Roșia Montană sunt de acord și chiar susțin redeschiderea minei pentru că, spun ei, ar însemna locuri de muncă, un trai mai decent și un viitor mai bun pentru ei și copiii lor.
Sunt și păreri contra, în mare parte ale celor care doresc să păstreze istoria locurilor, care nu vor să își vândă casele, chiar dacă se descurcă foarte greu din creșterea animalelor.
Dacă se va organiza un referendum odată cu alegerile pentru Parlamentul European, în 2014, oamenii susțin că se vor duce la urne și chiar susțin că vor reuși să depășească procentul de 50% plus unu, de această dată.
În 35 de orașe și comune din județul Alba a mai fost organizat un referendum în iarna anului trecut, dar care nu a fost validat din cauza prezenței scăzute. Referendumul se adresa unui număr de 72.000 de persoane cu drept de vot, dar s-au prezentat doar 43,20% dintre aceștia. Ei au fost întrebați dacă sunt de acord cu mineritul în zona Munților Apuseni și cu redeschiderea minei de la Roșia Montană.
Aproape 63% dintre aceștia au spus „da”, iar în Roșia Montană, cei care au pus ștampila pe acest răspuns au întrunit 79%.
Roșia Montană, un proiect controversat
300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint sunt miza exploatărilor de la Roşia Montană. După ce proiectul de exploatare minieră a primit aviz pozitiv de la Guvern şi a ajuns în Parlament, cei care se opun proiectului au ieşit în stradă acuzând distrugerea localităţii Roşia Montană şi contaminarea zonei cu cianură.
Proiectul investitorilor canadieni de la Roşia Montană prevede patru cariere, aşezate în jurul localităţii. Exploatarea ar trebui sa dureze 16 ani, plus alţi câţiva pentru conservarea şi ecologizarea zonei. Dintr-o tonă de rocă se va obţine un gram şi jumătate de aur, iar în fiecare zi, ar trebui măcinate peste 40.000 de tone de rocă.
După ce este desprinsă din munte, piatra este spartă, măcinată, spălată, iar orice urmă de fier va fi eliminată cu ajutorul unui electromagnet.
Cantitatea rezultată ajunge în iazurile pentru decantare, unde cu ajutorul cianurii vor fi separate de celelalte metale, aurul şi argintul. Cianura va fi importată de investitori în formă solidă şi adusă în România în containere speciale. Va fi dizolvată direct în containere şi pompată în iaz. Aurul rezultat va fi dus în topitorie şi transformat în lingouri.
În acest fel, localitatea şi câţiva munţi din acea regiune vor dispărea practic de pe hartă, susţin organizaţiile ecologiste. În plus, cianura amplifică temerile pentru investiţie, deoarece 50 de miligrame de cianură pot fi letale pentru un om. Investitorii spun că cianura se foloseşte în minerit de peste 100 de ani, iar probabilitatea ca barajul de la iazul pentru decantare să cedeze în eventualitatea unor inundaţii este de 1 la 100 de milioane de ani.
Dacă legea nu va fi respinsă de Parlament, exploatarea aurului de la Roşia Montană va începe în noiembrie 2016. Statul român va primi o redevenţă de 6% din valoarea aurului extras din judeţul Alba. Potrivit investitorilor, dacă statul va permite exploatarea aurului în acea zonă, România va câştiga 1,8 miliarde de dolari drept beneficii directe în economie şi 3.600 de locuri de muncă în perioada operării.
Roșia Montană, 16 ani de controverse
Proiectul de la Roşia Montană continuă să împartă România în două tabere, deşi au trecut 16 ani de la iniţierea proiectului. Pe de-o parte sunt ecologiştii, care se opun metodei de extracţie cu cianuri. De cealaltă parte sunt cei care doresc dezvoltarea zonei şi crearea de noi locuri de muncă.
Localitatea Roşia Montană, din judeţul Alba Iulia, a devenit cunoscută în 1997. În acel an, autorităţile au acordat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din zonă companiei de stat Minvest Deva, pe o perioadă de 20 de ani. După patru luni, licenţa a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Gold Resources, care în 2000 şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation.
Compania a fost înfiinţată special pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Montană. Acţionarii firmei sunt compania canadiană Gabriel Resources şi Minvest Deva. Compania din Canada este controlată de nume importante din business-ul mondial, precum John Paulson, Thomas Kaplan şi Beny Steinmetz.
Gabriel Resources estimează că din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora este în prezent de peste 16 miliarde de dolari.
Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste susţin că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea atrag atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.
Printre contestatarii proiectului se numără şi Academia Română. Reprezentanţii instituţiei susţin că „proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi prin urmare nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect”.
În replică, cei de la Gabriel Resources susţin că vor proteja moştenirea culturală a zonei şi vor asigura protecţia mediului. Reprezentanţii companiei canadiene au mai arătat că vor investi 2,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectului, care va crea 3.600 de locuri de muncă. Beneficiile totale pentru România s-ar ridica la patru miliarde de dolari, din care 1,8 miliarde de dolari ar intra direct la bugetul de stat.
Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat proiectul de lege care permite exploatarea la Roşia Montană. Potrivit documentului, statul își va putea crește participația, de la aproape 20 la sută la 25 la sută, însă numai cu condiția emiterii la timp a tuturor autorizațiilor.
Roșia Montană Gold Corporation va plăti statului o redevență de şase la sută din valoarea producției. Având în vedere valoarea metalelor preţioase ce vor fi extrase, statul va încasa mai puţin de un miliard de dolari.
Proiectul minier se va întinde pe o perioadă de 25 de ani. Doi ani sunt necesari pentru construirea infrastucturii de minerit, 16 ani pentru exploatarea propriu-zisă şi încă şapte ani pentru reabiliatarea zonei şi închiderea exploatărilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
