Cetatea Pelendava, descoperită din întâmplare. Arheologii credeau că ruinele aparţin unor vechi chilii

„Momentul adevărului” al PSD, ținta glumelor pe internet. Campania pentru referendumul intern, ironizată în online

Opt din 10 diagnostice puse de AI sunt greșite. Românii admit că cer sfaturi medicale de la chatbot

Metodă naturală inovatoare: terapia cu aerul din stup. Județele din România unde oamenii pot face apiterapie

Industria aviatică, sub presiunea situației critice din Orientul Mijlociu. Reacția companiilor aeriene care operează în România

Se apropie vacanța de 1 Mai. Motivul pentru care începutul de sezon îi va prinde nepregătiți pe mulți dintre administratorii de plaje

Revoluție în transporturi: Orașul care primește 270 de milioane de euro, finanțare europeană, pentru primul tram-tren din țară

Ce căuta Simion la hotelul din Timișoara unde avea loc reuniunea PSD

Sorin Grindeanu, înainte de „Momentul adevărului”: Este evident că, așa cum suntem acum, lucrurile nu mai pot continua

Grindeanu, replică pentru Bolojan: Să încerci să vinzi companiile de stat înseamnă să furi toată cămara. Ăsta e adevăratul șobolănism

Neindoielnic, modul cum au fost realizate, dimensiunile şi faptul că pe suprafaţă au fost trasate dâre cu degetele înainte de ardere atestă calitatea lor de lucru roman.

Dorel Bondoc, arheolog la Muzeul Olteniei, a avut ideea să verifice ruinele din curtea Mânăstirii Coşuna, din cartierul craiovean Mofleni. Acestea au fost scoase la lumină de cutremurul din 77, iar călugării şi istoricii de atunci au tras concluzia că aparţin unor vechi chilii mănăstireşti. Au aflat abia acum că nu era aşa.

„Temelii de această factură realizate cu o asemenea grosime aparţin în mod special epocii romane, cel mai probabil este vorba despre Pelendava romană”, a spus Dorel Bondoc.

Specialiştii declară că au avut noroc că cei din conducerea mănăstirii au avut grijă să conserve vestigiile. Acestea au fost protejate de intemperii cu un acoperiş comandat în 1986 de conducerea Partidului Comunist Român.

„Ioan Traian Ştefănescu, care pe vremea aceea era prim secretar al judeţului Dolj, a venit într-o seară şi a văzut cum erau şi atunci a luat o hotărâre ca aceste ziduri să fie protejate cât mai bine”, a spus Constantin Popescu, fost director la seminarul teologic Mofleni.

Conducerea Muzeului Olteniei nu are o explicaţie de ce, timp de 30 de ani, nu s-au mai făcut cercetări în zonă. Mai ales că în ultimii opt ani au mai avut în plan să studieze aşa zisele ruine ale chiliilor.

„Mai toate muzeele au foarte puţini arheologi şi aceşti arheologi au zone mari pe care trebuie să le verifice. S-a întâmplat acum să facem o verificare de rutină, ne-am uitat mai atent la această temelie şi am constatat că este romană”, a perecizat Florin Ridiche,-directorul Muzeului Olteniei.

Muzeul şi Mitropolia Olteniei vor să stabilească acum un plan pentru a continua cercetările şi săpăturile în zona unde se presupune că pot fi scoase la lumină mai multe vestigii ale Pelendavei. Cetatea a fost vechea capitală a unui trib dacic.