Cine este vinovat pentru situaţia în care a ajuns Bulevardul Uranus din Capitală?
Construcţiile blocau lucrările aşa că autorităţile locale au hotărât să le pună la pământ. Primăria a început lucrările în anul 2010 pe baza unor decizii luate în 2009. La doar câteva luni, Tribunalul din Cluj a hotărât să le suspende, însă primăria nu a oprit demolările.
Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură riscă să rămână aşadar un mare şantier.
Mai multe asociații care luptă pentru apărarea patrimoniului istoric și a clădirilor vechi din București au atacat în instanță decizia municipalității de a demola clădirile istorice pentru a lărgi Bulevardul Uranus.
După decizia de ieri a magistraților de la Cluj, actele care au dat undă verde demolării devin, practic, nule. Primăria Capitalei ar putea răspunde penal pentru demolările care s-au dovedit a fi ilegale sau ar putea fi obligată să reconstruiască aceste clădiri.
După decizia Tribunalului Cluj, primăria a emis alte două autorizații de construcție și alte trei planuri urbanistice zonale, în baza cărora a continuat lucrările. Între timp, și aceste acte au fost contestate de unele asociații și, spun reprezentanții acestor asociații, și cele cinci acte noi ar urma să fie anulate.
Până acum, au fost investiți bani serioși în acest proiect mare de infrastructură, cu un cost inițial de 130 de milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
