#Colectiv. Noaptea neagră fără Planul Alb

Data publicării:
Altar Colectiv Bucuresti Octav Ganea 025

Confuzia generală care a izbucnit în spitalele din București în primele ore de după incendiul din Colectiv ar fi putut fi evitată, cu câteva condiţii. În primul rând, toată lumea - de la vârful Ministerului Sănătății şi până la personalul medical - ar fi trebuit să respecte câteva reguli clare pentru astfel se situații, regulli stabilite încă din 2008.

Din cele șapte spitale de urgență subordonate Ministerului Sănătății în care au ajuns răniții în noaptea de 30 octombrie 2015, doar trei au activat Planul alb, obligatoriu în astfel de situații, confirmă raportul Corpului de Control al Guvernului.

„Deşi Corpul de Control al Primului-Ministru a solicitat Ministerului Sănătăţii să precizeze dacă Planul Alb a fost declanşat, de către cine a fost acesta declanşat şi la ce oră, acesta nu a transmis informaţiile solicitate în ceea ce priveşte existenţa, respectiv declanşarea Planului Alb."

Sursa: Raportul Corpului de Control al Guvernului, 22 martie 2016

Raed Arafat, secretar de stat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din MAI: „Planul alb este în fiecare spital. Trebuie să aibă planul lui. Deci planul alb îl declanşează spitalul. Şi atunci, fiecare spital trebuie să declanşeze planul alb. Floreasca, de exemplu, l-a declanşat, asta ştiu sigur.”

Spitalul Floreasca, invocat de Raed Arafat, coordonator al operaţiunii „Colectiv”, a dat alerta pentru Planul alb la ora 22:50, simultan cu declanşarea Codului roşu la club. Spitalele Municipal şi „Sf Ioan” i-au urmat 20 de minute mai târziu. Celelalte patru care au primit răniţi grav fie nu menţionează nimic despre această alertă internă, fie dau date incerte. Spitalul de Arsuri, la care au ajuns printre cele mai multe victime, arată că Planul alb s-ar fi instalat „la momentul conştientizării situaţiei”.

Aşa cum apare într-un ordin al ministrului Sănătăţii din 2008, în spatele aşa-numitului Plan alb de pe hârtie ar trebui să stea un „plan de răspuns al unităţilor sanitare cu paturi în cazul unui aflux masiv de pacienţi în urma unui accident colectiv, a unei calamităţi, epidemii sau pandemii”.

Planul alb care ar trebui să existe în fiecare spital de urgenţă, municipal sau orăşenesc, include: alertarea, declanşarea, crearea unui punct de comandă şi control la nivelul spitalului, organizarea primirii la nivelul UPU, triajul, organizarea investigaţiilor şi chiar eliberarea locurilor de internare.

Dr. Teodor Panazan, medic primar chirurgie plastică, Spitalul de Arsuri: „Păi se acţionează ca de obicei. (...) Cei care ştiu sunt din conducere - care au fost şi au studiat treaba asta -, dar nu există nimic altceva. Se face exact la toţi... Anesteziştii au preluat funcţia. Nu s-a făcut nimic deosebit în spital. Nu ştiu despre ce este vorba. Se acţionează conform protocoalelor care sunt în toată lumea. Nu sunt numai la noi.”

Dincolo de cazurile invocate în raport, un al optulea a primit răniţi în acea noapte: spitalul „Elias”, aflat în administrarea Academiei Române.

Dr. Daniela Safta, director medical Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias”: „Acest Plan alb. Vi s-a comunicat oficial existenţa acestuia? Nu. Nu. Cinstit, nu.”

„Toate spitalele din municipiul Bucureşti, indiferent de subordonare, care au preluat victimele incendiului din data de 30 octombrie 2015, au activat, în urma afluxului mare de victime, măsuri specifice Planului Alb, mobilizând astfel resurse materiale suplimentare şi suplimentând numărul personalului medical de serviciu cu medici şi asistente aflaţi în tura liberă.”

Sursa: Răspuns al Ministerului Sănătăţii pentru Digi24, 26.11.2015

La aproape 5 luni după incendiu, ancheta Corpului de Control al Guvernului arată mai multe hibe în sistem. Iată doar două: pe de o parte, nu există date despre un Plan alb cadru la nivelul Ministerului Sănătăţii. Pe de alta, în spitalele în care acest tip de alertă totuşi s-a declanşat, procedurile standard nu au fost respectate.

Raed Arafat, secretar de stat, coordonatorul operaţiunii: „Personal, să-mi reproşez, nu. Şi sunt foarte sincer. Dacă am ce să-mi reproşez să spun că nu mi-am făcut treaba sau am eşuat în a-mi face treaba, o ziceam.”

Citiţi şi: 

#Colectiv | Raed Arafat răspunde acuzațiilor din raportul Corpului de control al Guvernului

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri