De patru ani, pe umerii României atârnă o responsabilitate să oprească pericolele pe care Rusia le lansează în Marea Neagră: mine în derivă și nave militare în apropierea infrastructurii critice. Numai că, în acest moment, aliații nu au cum să lase protecția țărmului în mâinile marinarilor români, pentru că avem nave vechi și depășite de situația actuală. O echipă Digi24 a mers în Olanda unde a văzut cum arată tehnologia viitorului pentru navele de luptă: sisteme care detectează amenințările în secunde și care fac diferența între viață și moarte.
Marea Neagră este mai periculoasă ca niciodată. Războiul pornit de Rusia a transformat apa de la țărmul României în câmp de luptă și sabotaje. Minele de război plutesc în derivă iar navele lui Putin sunt o amenințare pentru infrastructura critică de sub apă. Protejată corect, Marea Neagră este un scut. Lăsată vulnerabilă, devine o poartă de intrare spre România și Europa. Pentru o apă sigură, navele performante rămân singura soluție.
În Hengelo, Olanda, este una dintre cele mai mari fabrici de sisteme informatice pentru nave de luptă.
În încăperea care simulează o punte de comandă se testează un sistem unic, de ultimă generație, pentru nave.
Alexandra Dinu, jurnalist Digi24: Primele care informează că se apropie o navă sunt radarele. Datele sunt transmise în creierul navei, un sistem de ultimă generație. Nu doar că anuntă că se apropie o navă, ci determină dacă este o amenințare sau nu.
Sistemul stabilește singur în funcție de viteza, traiectoria și comportamentul obiectului reperat, dacă este cazul să răspundă cu foc. Poate fi o dronă, o rachetă sau un avion. Datele sunt afișate pe ecran în câteva secunde. Pe navele vechi, inclusiv cele aflate acum în dotarea României, procesul de decizie durează mult, pentru că informațiile sunt centralizate manual. Asta înseamnă mult timp pierdut, timp care poate fi fatal.
Gerben Edelijn, CEO: „Este un sistem de management al luptei care, de fapt, transformă o navă într-o navă militară, într-o navă de război. Acum timpul de reacție devine din ce în ce mai important, pentru că amenințările din mediul navelor militare cresc, în principal din cauza apariției atacurilor cu drone, atacurilor de tip roi, unde ai mai multe ținte care vin spre tine”.
Reporter: Am putea să vedem sistemul TACTICOS pe navele din România?
Gerben Edelijn, CEO: „Cred că este inevitabil”.
Acest creier uimitor pentru navele de luptă este proiectat pe jumătate în România.
Andrei si Octavian sunt doi români pe care i-am întâlnit la Hengelo. Fac parte dintr-o echipă de ingineri dedicați sistemelor informatice navale.
Andrei Luca, inginer: „A fost o dorință de a urma pașii tatălui meu, care a lucrat în Forțele Navale Române toată viața lui. M-a inspirat cumva, am găsit compania aceasta când eram încă student și am aplicat pentru un internship. Am vrut sa descopăr mai mult. Ne-am potrivit”.
Octavian Cătușaru, inginer: „E foarte interesant, avem de-a face cu experți din domeniul naval la ordinea zilei și afli o grămadă de lucruri noi. În fiecare zi avem o provocare nouă”.
Gerben Edelijn, CEO: „Acum, dacă vom compara echipele din România cu cele din Olanda, vedem că sunt la același nivel”.
Răzvan Opriș, manager Divizia Navală: „Centrul de excelență din București are în plan pe un termen 2030 să ajungă la 1.800 de ingineri”.
În Olanda sunt fabricate și sisteme radar navale și terestre.
Alexandra Dinu, jurnalist Digi24: Radarul din spatele meu este extrem de eficient pe câmpul de luptă. Se ridică în 5 minute, scanează ce e în jur, apoi în alte cinci minute se poate coborî. Și apoi trebuie să plece din acel loc, pentru că, dacă se ridică, poate fi detectat și de radarele inamicului”.
Reporter: Cât de departe puteți vedea de aici?
Sten Bruggert: „De aici, vedem la o distanță de aproape 2.000 de kilometri. Putem face detecții până în Portugalia, Turcia”.
În următorii ani, România vrea să cumpere două noi nave de patrulare. Până atunci, însă, rămânem vulnerabili. Fără nave moderne și sisteme performante de detecție și reacție, Marea Neagră rămâne un punct slab în apărarea României dar și al flancului estic al NATO.
Editor : A.C.